Relatia mama-fiica reduce impactul negativ al social media asupra sinelui corporal

Conditionarile culturale, sociale si, nu in ultimul rand, familiale se reflecta in proiectiile si asteptarile pe care fiecare dintre noi si le face cu privire la propria persoana in termeni de capacitati si insuficiente ale imaginii de sine, in special a celei corporale.

In privinta acestei din urma dimensiuni insa poate ca mediul familial ar trebui trecut pe primul loc in randul factorilor de influenta, data fiind actiunea sa subtila si arhiprezenta in procesul dezvoltarii identitare prin identificarile cu imaginile parentale, in special cu cele de gen.

Convorbiri particulare intre fiica si mama 

Acest lucru este sustinut si de un studiu publicat in 2016 in Journal of Clinical Child & Adolescent Psychology: fiicele oglindesc si preiau modul in care mamele se raporteaza la propriul corp, in cercetarea intreprinsa neexistand nici macar un copil care sa dea un alt fel de raspuns decat cel auzit anterior la mama, indiferent ca era vorba de o evaluare pozitiva sau negativa.

„Comportamentele de imagine corporala nesanatoase” sunt supuse moderarii directe ale interactiunii mama-fiica, relevante din punctul de vedere al dimensiunii structurarii unui sine corporal mai mult sau mai putin sanatos. Mai mult, asocierile pe care studiul le-a pus in evidenta atrag atentia asupra faptului ca mama reprezinta pentru fiica modelul primar al perceptiei corporale si al practicilor alimentare, ceea ce face cu atat mai important rolul mediator al relatiei mama-fiica (Hiller et. al., 2017).

Standardele care actioneaza in directia structurarii imaginii de sine in raport cu dimensiunea sinelui corporal raman totusi supuse – in mod aparte in vremurile moderne tehnologizate – presiunilor culturale. Vehicularea unor evaluari legate de aspectul fizic, dar care surprind incomplet si chiar eronat aprecierea justa a unor capacitati care descriu, de altfel, atribute morale, creeaza distorsiuni in filtrul perceptiv al propriei imagini de sine.

In acest sens, profesorul Renee Engeln nuanteaza:

daca atunci cand ii spui fiicei tale ca e frumoasa vrei sa spui de fapt ca este puternica, desteapta, rezilienta, foloseste mai bine aceste adjective mai specifice in schimb.

O fiica antidepresiva

Revenind la relatia mama-fiica, rolul acesteia ca factor de protectie impotriva influentelor negative, destabilizante din partea media a fost pus in evidenta de un alt studiu, de data recenta: se pare ca o relatie pozitiva intre mama si fiica adolescenta reduce impactul pe care social media il are in ceea ce priveste nemultumirile fata de propriul corp – lucru pe care o relatie pozitiva intre tata si fiica nu l-a realizat (de Vries et. al., 2018).

Posibilitatea tot mai scazuta de a controla si filtra informatiile carora sunt expusi copiii si adolescentii in ceea ce priveste evaluarile fata de aspectul fizic nu doar ca face cu atat mai dificila sarcina parintelui de a crea un mediu securizant emotional pentru copilul sau, ci si submineaza capacitatea acestuia de a mai reprezenta un reper in dezvoltare si identificare.

Cu toate acestea, familia este inca principalul agent de socializare in dezvoltarea socio-culturala a fiecarui individ, iar relatia cu mama ramane relatia primara si de referinta in ceea ce priveste interactiunile atat cu cei din jur, cat si cu propria persoana, astfel ca este bine sa avem in atentie constanta felul in care influentele culturale, manifestate sub forma diferitelor mode si tendinte sociale, isi pun amprenta in procesul de dezvoltare si structurare identitara.

Transferul Annei Freud in cadrul ,,Marilor Controverse”

Bibliografie

• Hillard, E. E., Gondoli, D., M., Corning, A. F., Morrisey, R., A. (2015). In It Together: Mother Talk of Weight Concerns Moderates Negative Outcomes of Encouregement to Lose Weight on Daughter Body Dissatisfaction and Disordered Eating, Body Image Journal, 16: 21-27, doi: 10.1016/j.bodyim.2015.09.004.
• Seligson, H. Mothers Are Teaching Their Daughters Bad Lessons About Beauty, The Atlantic, 7 iulie 2019.
• de Vries, D. A., Vossen, H., G., M., van der Kolk – van der Boom, P. (2018). Social Media and Body Dissatisfaction: Investigating the Attenuating Role of Positive Parent-Adolescent Relationships, Journal of Youth and Adolescence, 48(3): 527-536, doi: 10.1007/s10964-018-0956-9.

Foto: dotcomplicated.co

Alexandra Frîncu

este masteranda psihologie clinica si psihoterapeut in formare PEU, pasionata de scris si cercetare.

Toate articolele acestui autor