O recenta ecranizare a serialului de televiziune Hollyoaks a fost elogiata drept o „capodopera TV” pentru ca s-a concentrat pe problema automutilarii adolescentilor.

Producatorii serialului, care au colaborat cu societati caritabile precum Samaritans si Mind on the episode, au transmis o editie speciala, care urmarea calatoria personajului Lily Drinkwell si a amicelor sale, Peri Lomax si Yasmine Maalik – dar si a familiilor lor – explorand temele automutilarii in randurile adolescentelor.

Un raport recent a aratat ca a existat o crestere accentuata a incidentelor de autovatamare in randul adolescentelor. Rezultatele, bazate pe datele medicilor generalisti din Marea Britanie, arata ca automutilarea in randul fetelor cu varste intre 13 si 16 ani a crescut cu 68% in ultimii trei ani.

Studiul cercetatorilor de la Universitatea din Manchester a aratat ca rata automutilarii este de trei ori mai ridicata printre fete decat printre baieti si ca persoanele care se automutileaza prezinta un risc de suicid de 50 de ori mai mare.

Studiul a mai aratat, de asemenea, ca in zonele defavorizate din punct de vedere social riscul de automutilare este cel mai mare. Comparativ cu copiii din zonele mai prospere, copiii din zonele defavorizate sunt, statistic vorbind, intr-o mai mica masura in evidenta serviciilor de sanatate mintala in decursul primului an de la primul lor incident de automutilare.

Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord are in prezent cea mai mare rata de automutilare din Europa. Iar NSPCC’s ChildLine Annual Review arata ca aceasta reprezinta unul dintre principalele motive pentru care copiii apeleaza la organizatiile caritabile.

Vedeti si Automutilare si suferinta psihica intr-un nou proiect fotografic 

Un strigat de ajutor

Lucrand in mod nemijlocit cu adolescentii in comunitati terapeutice, observ cum copiii folosesc din cand in cand automutilarea ca pe o forma de comunicare – despre starea lor mentala si lumea lor interioara. Ei nu iti pot vorbi intotdeauna despre suferinta lor, dar ti-o pot arata.

Astfel, Armando Favazza, scriitorul si psihiatrul american, explica felul in care automutilarea poate fi gandita cu folos ca fiind „o forma morbida de self-help”.

Iar cercetarile au aratat ca principala functie a automutilarii o constituie „regularizarea afectelor” – cu alte cuvinte, gestionarea trairilor haotice si inspaimantatoare.

Exista totodata o multime de dovezi care sugereaza ca memoria traumatica timpurie a copilariei rezida in emisfera cerebrala dreapta si ca nu poate fi accesata simbolic, prin limbaj, din cauza imaturitatii creierului copilului mic.

Teoria ne arata ca memoria acestor experiente traumatice tinde apoi sa fie „somatizata” sau experimentata in corp. Prin urmare, pentru copiii abuzati si maltratati, automutilarea poate constitui o metoda de exteriorizare a ranilor interioare la suprafata corpului.

Cititi despre Sarcina la adolescente si violenta

Vremuri tulburi

Este, desigur, ingrijorator faptul ca tot mai multe astfel de comportamente vatamatoare sunt constatate in randurile adolescentelor. Dar, asa cum psihoterapeutul de orientare psihanalitica Fiona Gardener explica:

In mod tipic, automutilarea incepe in adolescenta si corespunde unei anumite stari de spirit a adolescentei.

Adolescenta insasi este ceva tranzitional, o perioada a nesigurantei, iar durata ei s-a prelungit in ultimii ani – asa incat unele fete au prima menstruatie foarte tinere, la noua ani. La celalalt capat, adolescenta poate fi extinsa pentru unii tineri care raman mai multa vreme acasa din cauza slabelor sperante de job ori a cresterii chiriilor si a cheltuielilor de intretinere.

Ceea ce inseamna ca acesti copii raman dependenti de parinti pentru o perioada mai indelungata, simtindu-se presati in schimb sa isi exploreze independenta in lumea virtuala – desigur, nu fara consecinte.

Cultura anxietatii

Si copiii, si parintii petrec online perioade tot mai mari de timp, ceea ce a condus la un stil tot mai de-conectat de parenting. Iar una dintre celelalte probleme care apar din timpul tot mai indelungat petrecut in chatrooms este aceea ca automutilarea poate fi acum „normalizata” de colegi. Cercetari au indicat o „legatura puternica” a adolescentilor care se automutileaza cu prezenta pe forumurile online.

Mai e vorba apoi si de o lume a obsesiilor legate de imaginea de sine si a marii presiuni exercitate in acest sens, o lume in care cresc multi adolescenti – si care este resimtita cel mai acut de fete. In zilele noastre copiii traiesc intr-o epoca a selfie-urilor, a statusurilor online, a update-urilor si a comunicarii instantanee – cu site-uri ca Instagram ori Snapchat care subliniaza importanta aparentei in dauna continutului.

Proliferarea imaginilor cu sine pe aceste site-uri intretine printre adolescenti o cultura profund competitiva si anxioasa. Si, asa cum orice adolescent iti poate spune, cele mai multe imagini sunt postate de fete.

Bullying-ul si presiunile din social media constituie de asemenea o amenintare omniprezenta. E o amenintare care nu doar ca te urmareste acasa, dar iti intra in casa, merge cu tine la culcare si vine cu tine chiar si in vacanta – e ceva de care nu poti scapa.

Foreplay, singurul spectacol de teatru documentar din Romania despre maternitatea timpurie

Luptandu-te cu propriile trairi

Ceea ce ne arata toate acestea este cum copiilor li se ofera prea mult din ceea ce nu au nevoie si prea putin din ceea ce le-ar trebui.

Iar aceasta se intampla intr-o vreme in care serviciile de sanatate mintala pentru copii si adolescenti sunt inadecvat inzestrate. Cand copiii solicita ajutor, ei sunt adesea plasati intr-o terapie cognitiv-comportamentala (TCC) pe termen scurt. Dar acesta nu e intotdeauna solutia, intrucat automutilarea tinde sa fie mai mult despre dificultatile emotionale decat despre procesele cognitive – or, tocmai pe acestea din urma se concentreaza acest tip de terapie.

In cele din urma, aceasta crestere a ratei de automutilare trebuie vazuta drept ce este, un strigat de ajutor si o cale de comunicare a durerii si a supararii acestor adolescenti. Si, avand in vedere amploarea problemei, aceste cifre sfasietoare vorbesc elocvent despre ce mai inseamna azi sa te maturizezi ca fata.

Foto: Imagine de Ryan McGuire de pe Pixabay

Articol publicat initial de The Conversation