• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Terapeut? Înscrie-te!
Prima pagină Cafe Gradiva

Experienta traumatica sau prapastia dintre a simti si a gandi

Alexandra Frîncu by Alexandra Frîncu
in Cafe Gradiva
0
Experienta traumatica sau prapastia dintre a simti si a gandi
0 Shares
Share
Share
Pin
Tweet

Psihiatrul olandez Bessel van der Kolk este un veritabil pionier al cercetarii stiintifice in ceea ce priveste tulburarea de stres posttraumatic, prin volumul sau The Body Keeps the Score: Brain, Mind and Body in the Healing of Trauma, dar si prin numeroasele studii publicate, realizand o prezentare ampla si detaliata a interactiunii dintre lumea interioara a individului si experienta exterioara a evenimentului traumatic.

Explorand relatia dintre minte si corp si observand modul in care cele doua instante ajung sa se separe in cazul pacientilor cu istoric traumatic, Bessel van der Kolk descrie felul in care experienta traumatica isi lasa amprenta atat la nivel neurocerebral, cat si interpersonal, interferand astfel cu modul de functionare atat al individului, cat si al ansamblului social din care acesta face parte.

sindrom de stres posttraumatic trauma disociere bessel van der kolk

Citeştedespre

Abraham Maslow autoactualizare numinos religia

Abraham Maslow: De ce nu reuşesc să inspire sistemele liberale

11 ianuarie 2021
perverşii narcisici manipulare parinti

Perverşii narcisici şi manipulările „părinteşti”

4 ianuarie 2021
Masculinitate furata Zimbardo

Masculinitate furată, feminitate oprimată şi bătălia dintre sexe

22 decembrie 2020

Trauma ni se intampla noua, prietenilor, familiilor, vecinilor nostri,

afirma cercetatorul, iar statisticile pe care le ofera drept exemplu descriu un fenomen de amploare: se estimeaza ca 1 din 3 cupluri se angajeaza in comportamente de violenta fizica, un sfert din populatie a crescut avand un parinte alcoolic si 1 din 5 americani a fost molestat in copilarie.

Sindromul psihotraumatic: cum ne instrainam de noi insine

Povara de a purta memoria terorii, rusinea celei mai mari slabiciuni si vulnerabilitati fac astfel ca functionarea adecvata sa devina mai mult decat dificila… Iar creierul supravietuitorilor poarta cicatrici: van der Kolk descrie procesele cerebrale ca fiind supraactivate, aflate constant in stare de alerta si incapabile sa mai distinga intre stimuli actuali inofensivi si cei trecuti veritabili vatamatori.

Bessel Van Der Kolk The Body Keeps the Score: Brain, Mind and Body in the Healing of Trauma
Bessel Van Der Kolk, The Body Keeps the Score: Brain, Mind and Body in the Healing of Trauma, Penguin Books, 2015

Aici intervin si dificultatile de relationare pentru aceste persoane: devreme ce a fi apropiat si a te conecta cu alti indivizi declanseaza semnalele de pericol (intrucat, pentru minte, ceilalti in sine sunt pericolul), atunci tocmai aceasta dimensiune – in mod intrucatva paradoxal singura care poate vindeca ranile traumatice prin asigurarea reciproca a solidaritatii psihoemotionale, a confortului si a securizarii interne – ramane inaccesibila individului.

Unul dintre cele mai vatamatoare efecte ale traumei, 

afirma autorul,

este dat de faptul ca submineaza abilitatea de a-i „citi” pe ceilalti, 

anume de a le intelege in mod real, prezent intentiile; astfel, supravietuitorul experientei traumatice devine

fie mai putin abil in a detecta pericolul, fie mult mai expus riscului de a vedea un pericol acolo unde nu este nici unul.

Terapie cu caini pentru cei cu sindrom de stres posttraumatic

Acesta este, intr-o anumita masura, si motivul pentru care se pare ca am fost „echipati” cu un sistem de detectare a pericolelor (idee in baza careia si orientarile evolutioniste au conceptualizat anxietatea); dincolo insa de acest prag adecvat si functional, capacitatea de mentalizare sufera interferente, ceea ce dezechilibreaza procesele neuronale si mentale si face, prin perceptie si interpretare eronate, dintr-un gest prietenos si dezinteresat o intentie ostila si abuziva.

Mai mult, acest dezechilibru creeaza o stare interna de perpetua confuzie, in contextul careia intre a simti si a gandi se deschide o prapastie dincolo de care comunicarea intre cele doua instante, anume cognitiva si emotionala, este intrerupta. Incapacitatea individului de a-si regla astfel intern trairile poate duce, in cazuri extreme la experiente retraumatizante.

Mult mai frecvent insa, din cauza acestei temeri de a simti (intrucat si a simti devine o amenintare, tinand cont de faptul ca pentru aceste persoane a simti inseamna a suferi) intra in actiune tipare de raspuns adesea de tip disociativ, ca mecanisme de aparare exagerate poate, dar eficiente, care vin sa protejeze integritatea si identitatea psihice – in ciuda faptului ca acesta, totusi, este astfel si scindat.

Acest sistem de aparare blocheaza simtirea si acapareaza cu totul mentalul, separandu-l de trairea corporala in scopuri preventive si de protectie, insa nu ia in calcul si faptul ca trauma reprezinta un eveniment al trecutului, ci nu al contextului prezent. De fapt, temporalitatea nu-si mai are locul aici, intrucat sistemul emotional ramane captiv intr-o bucla in care singura realizate sunt experienta durerii si nevoia de protectie fata de aceasta, iar singurul si cel mai la indemana (si, situational dovedit, si eficient) fiind suprimarea dimensiunii senzoriale.

In legatura cu acest aspect al mecanismului traumatic, atat Bessel van der Kolk, cat si alti autori, practicieni si cercetatori, subliniaza tot mai mult nevoia unei schimbari paradigmatice si de conceptualizare a traumei, precum si a mecanismelor de aparare disociative: dincolo de a reprezenta tulburari mentale, efectele psihologice ale experientelor traumatice precum disocierea, tulburarea de stres posttraumatic si chiar si tulburarile psihosomatice sunt mai degraba adaptari ce au scopul de a salva psihicul de pericolul dezintegrarii.

Traumele din copilarie: cum ne afecteaza ele sanatatea?

Foto: thebodyisnotanapology.com

Alexandra Frincu Cafe Gradiva psihologie clinica psihoterapeut

Alexandra Frîncu

este masteranda psihologie clinica si psihoterapeut in formare PEU, pasionata de scris si cercetare.

Toate articolele acestui autor

Tags: autor: Alexandra FrîncuBessel van der Kolkdisocieremecanisme de aparare disociativerubrică: Gradivariumtraumătulburare de stres posttraumatic

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Alexandra Frîncu

Alexandra Frîncu

este psiholog clinician, consilier psihologic și formator acreditat. A fondat proiectul Cronica de psihologie din dorința de a apropia mai mult dimensiunea teoretică de cea practică a psihologiei.

Citeşte şi

Alejandro Jodorowsky Arborele genealogic
Psi

„Posesiunile” arborelui genealogic și „dezamorsarea” lor

by Alexandra Frîncu
15 decembrie 2020
colonizarea metagenealogia Jodorowsky
Psi

Colonizarea în metagenealogia lui Alejandro Jodorowsky

by Alexandra Frîncu
11 ianuarie 2021
Teste de personalitate psihanaliză psihometrie
Psi

Psihologia pe numere: teste de personalitate, o scurtă istorie

by Chris Millard
4 ianuarie 2021
Load More
Next Post
Cautarea „genei gay” dezvaluie nu o gena, ci mai multe – si nici o cale de a prezice sexualitatea

Cautarea „genei gay” dezvaluie nu o gena, ci mai multe - si nici o cale de a prezice sexualitatea

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Terapeuţi

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

10 ianuarie 2021
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

22 noiembrie 2020
Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Contractul psihanalitic demagogic
Cafe Gradiva

Contractul psihanalitic demagogic

8 octombrie 2020
C. G. Jung despre manifestările oculte ale spiritului
Cafe Gradiva

C. G. Jung despre manifestările oculte ale spiritului

22 noiembrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ultima oră

antivaccinare vaccin covid-19 variola

Cei care susţin antivaccinarea în pandemia COVID-19 folosesc aceleași argumente de acum 135 de ani

17 ianuarie 2021
Psihoterapeuţii se pot vaccina în etapa I împotriva COVID-19

Psihoterapeuţii se pot vaccina în etapa I împotriva COVID-19, confirmă Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea Împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV)

15 ianuarie 2021
Abraham Maslow autoactualizare numinos religia

Abraham Maslow: De ce nu reuşesc să inspire sistemele liberale

11 ianuarie 2021
psihoterapeutii si psihologii se pot vaccina in etapa I

Psihoterapeuţii şi psihologii se pot vaccina în etapa I a Campaniei de vaccinare împotriva COVID-19

11 ianuarie 2021
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalitici | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Acest site utilizează module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.