Este limpede inca demult ca preferinta sexuala a unei persoane (indiferent daca prefera parteneri sexuali de sex masculin sau feminin, sau ambele) e influentata de structura sa genetica. Dovada cea mai directa sta in faptul ca e mai probabil ca preferinta sexuala sa fie aceeasi la gemenii identici (monozigotici), a caror structura genetica este identica, decat la gemenii fraternali, care impartasesc doar in jur de 50% din structura genetica.

Ceea ce nu era clar pana acum era ce gena sau gene specifice sunt implicate. Un studiu din 1993 a dezvaluit ca preferinta sexuala masculina e influentata de o anume gena din cromozomul X, pe care evident ca mass-media a numit-o „gena gay”. Dar un studiu mai recent nu a replicat aceasta descoperire, iar studii ulterioare [follow-ups, in orig.] au produs rezultate mixte.

Problema a fost ca aceste studii erau prea mici pentru a conduce la concluzii sigure. Exista milioane de parti ale ADN-ului care difera in mod obisnuit intre oameni. Aceasta inseamna ca a gasi gene asociate preferintei sexuale este ca si cum am cauta acul in carul cu fan.

Asa ca o echipa internationala de cercetatori, pe care am condus-o, si-a propus sa abordeze aceasta problema. Concluziile noastre s-au publicat astazi [29 august 2019 – n. red.] in Science.

Cititi despre Homosexualitatea in psihanaliza 

O abordare puternica

Abordarea noastra a fost simpla: forta bruta. Toate celelalte conditii ramanand neschimbate, atunci cu cat un studiu este mai amplu, cu atat mai mult ne putem increde in concluzii. Asadar, in loc de a selecta un esantion de cateva sute sau mii de indivizi – ca in studiile genetice precedente despre preferinta sexuala – am folosit un esantion de aproape o jumatate de milion de persoane.

Pentru a obtine un esantion de asemenea dimensiuni, am folosit date care fusesera adunate in cadrul unor proiecte mult mai ample. Acestea au inclus date ADN si raspunsuri la chestionare de la participanti din Marea Britanie (parte din studiul UK Biobank) si din SUA (parte din datele colectate de la clienti ai firmei comerciale pentru descoperirea ascendentei 23andMe care si-au dat acordul de a raspunde unor intrebari ale cercetatorilor despre sexualitate).

Dezavantajul utilizarii acestor seturi de date a fost ca acele studii nu au fost concepute in mod particular pentru a identifica gene legate de preferinta sexuala, asa ca am fost limitati de intrebarile puse participantilor in legatura cu comportamentele lor sexuale. In ambele cazuri, UK Biobank si 23andMe, participantii au raportat daca au avut vreodata un partener de acelasi sex.

ADN-ul unei persoane practic este alcatuit din milioane de litere de cod, iar literele difera de la individ la individ. Asadar, pe scurt, urmatorul pas a fost sa testam la fiecare loc al ADN daca o litera aparea mai des la participantii ce raportasera ca au avut, la un moment sau altul, parteneri de acelasi sex, fata de cazul celor ce raportasera doar parteneri de sex opus.

Supraeu de homofob

Nu o gena, ci mai multe

Ceea ce am descoperit este ca nu exista o „gena gay” – in schimb exista foarte multe gene ce influenteaza probabilitatea unei persoane de a avea parteneri de acelasi sex.

Fiecare dintre aceste gene are, singura, doar un efect foarte mic, dar efectul lor combinat este insemnat. Din punct de vedere statistic, am putea fi increzatori in legatura cu cinci locuri specifice pentru ADN; am putea de asemenea sa afirmam foarte increzatori ca exista sute sau mii de alte locuri ce joaca un rol, cu toate ca nu am putea indica exact unde se afla acestea.

Participantii din setul de date 23andMe au raspuns unor intrebari nu doar despre comportamentul lor sexual, dar si despre atractie si identitate. Luand toate efectele genetice combinate in considerare, am aratat ca aceleasi gene se afla la baza variatiei cat priveste comportamentele sexuale, atractia si identitatea fata de acelasi sex.

Unele dintre genele de care puteam sa fim siguri in aceasta privinta ne-au dat indicii despre biologia ce sta la baza preferintei sexuale. Una dintre aceste gene, pe langa faptul ca este asociata comportamentului homosexual la barbati, este asociata si genei de calvitie la barbati. Ea este de asemenea in apropierea unei gene implicata in diferentierea sexuala – procesul de masculinizare sau feminizare a biologiei masculine, respectiv feminine. Hormonii sexuali sunt implicati totodata in cauzele calvitiei si in diferentierea sexuala, asadar constatarile sugereaza ca hormonii sexuali ar putea fi implicati de asemenea in preferinta sexuala.

Alte constatari au consolidat si mai mult complexitatea extrema a biologiei ce sta la baza preferintei sexuale. In primul rand, influentele genetice s-au suprapus doar partial la barbati si femei, ceea ce sugereaza ca biologia comportamentului homosexual difera intre barbati si femei.

In al doilea rand, am stabilit ca, la nivel genetic, nu exista o linie dreapta de la gay la hetero. Cel mai probabil exista gene ce predispun la atractia homosexuala si gene ce predispun la atractia heterosexuala, iar acestea variaza in mod independent.

Datorita complexitatii influentelor genetice, nu se poate prezice in mod semnificativ preferinta sexuala a unei persoane in baza ADN-ului sau. Si nici nu a fost acesta telul nostru.

Ce facem cu heterosexualii si homosexualii – si casatoriile lor?

Posibile interpretari eronate

Constatarile stiintifice sunt adeseori complexe si e usor sa fie gresit intelese in mass-media. Preferinta sexuala are o lunga istorie de controverse si intelegeri eronate ale publicului larg. Asadar, este deosebit de important sa transmitem o imagine nuantata si precisa a rezultatelor noastre.

Dar oamenii tind sa doreasca raspunsuri in alb-negru despre subiecte complexe. In consecinta, in urma rezultatelor noastre, unii oameni ar putea spune:

Nu exista „gena gay”? Presupun ca nu e ceva genetic pana la urma! 

Sau:

Mai multe gene? Atunci preferinta sexuala este fixata genetic!

Ambele interpretari sunt eronate.

Preferinta sexuala este influentata, dar nu determinata de gene. Chiar si gemenii identici din punct de vedere genetic au adesea preferinte sexuale diferite. Avem doar o vaga idee despre influentele non-genetice, iar rezultatele noastre nu dezvaluie nimic despre acestea.

Pentru a raspunde intrebarilor ulterioare pe care publicul le-ar putea spune despre studiu, am creat un site cu raspunsuri la intrebari frecvente si un video explicativ. Pentru dezvoltarea acestui site ne-am inspirat din feedback-ul unor grupuri si asociatii LGBTQ, nenumarati avocati si membri ai comunitatii LGBTQ, si din workshop-uri organizate de Sense about Science, unde reprezentanti ai publicului, activisti si cercetatori au discutat despre concluziile studiului.

Foto: Jess Foami de pe Pixabay

Articolul a fost publicat initial de The Conversation