• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
Cafe Gradiva
Terapeuti
Urmariti-ne pe WhatsApp
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Terapeuti
Urmariti-ne pe WhatsApp
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Urmariti-ne pe WhatsApp
Home Cafe Gradiva

De ce Freud avea dreptate despre isterie

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
De ce Freud avea dreptate despre isterie

O femeie de 35 de ani nu isi mai poate folosi picioarele, paralizand subit de la brau in jos. O alta femeie simte un impuls covarsitor de a inchide ochii pana cand nu si-i mai poate deschide deloc. Dupa numeroase teste nu se gaseste nimic in neregula cu aceste paciente. Ce a cauzat aceste simptome, prin urmare?

Se obisnuia candva ca stari de acest fel sa fie diagnosticate ca isterie. De altfel, ele si-ar gasi foarte usor locul printre paginile Studiilor despre isterie ale lui Sigmund Freud si Josef Breuer, scrise acum mai mult de o suta de ani.

Ati putea crede ca modul nostru de a intelege aceste fenomene a avansat de pe vremea lui Freud sau, poate mai la moda azi, ca Freud pur si simplu nu avea dreptate. Dar nu e cazul.

Isteria, Freud si tulburarea de conversie sau conversia isterica

Termenul „isterie” a iesit din uz atunci cand influenta teoriei psihodinamice despre sanatatea mintala, cu conceptele sale de forte psihice inconstiente afectand comportamentul, a scazut in popularitate in domeniul psihiatriei. Insa in timp ce psihiatrii s-au axat pe caracteristici si simptome mai usor de masurat, starea persista in ceea ce astazi se numeste „tulburare de conversie”.

Citiţi despre

Suicide Survivor Awareness Day

Brînduşa Orăşanu: Spaţiul şi timpul contratransferului

The Art of Quilling si un artist autist

Cititi si Mai există isteria astăzi? Pledoarie pentru isterie şi pentru diagnosticul psihanalitic

Subscrieţi la Cafe Gradiva

Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.

Urmăriţi-ne pe WhatsApp

Abonaţi-vă la Newsletter

Freud a fost cel care a inaintat ideea ca amintirea traumei cu care pacientul nu reuseste sa se confrunte, deoarece ii va cauza prea multa suferinta psihica, ar putea fi „convertita” in simptome fizice. Mai surprinzator este ca astfel de cazuri sunt azi de rutina in practica neurologilor.

Sigmund Freud si isteria si conversia isterica
 Sigmund Freud. Max Halberstadt/Wikimedia Commons

Spre exemplu, cazul femeii de 35 de ani (Ely) amintit mai sus este prezentat in Trauma lui Gordon Turnbull, o carte despre istoria si tratamentul stresului posttraumatic. In urma unor radiografii menite sa identifice cauza sangerarii in maduva spinarii lui Ely, radiografii ce au avut un rezultat negativ, Turnbull a incercat o punctie lombara pentru a extrage lichid. Ely nici nu a tresarit atunci cand a intrat acul. A parut doar indiferenta inaintea acelei paralizii subite. Infirmierii au crezut ca se preface.

Perplex, gandul lui Turnbull „dintr-odata s-a dus la Freud”, potrivit caruia, si-a amintit el, conflictul psihic se poate manifesta prin dizabilitate fizica.

Cititi si Isterie? Mai degraba o urgenta cardiologica

Vorbind cu Ely, a descoperit in cele din urma ca ea fusese violata de cineva cunoscut ei. Aceasta era cauza conflictului psihic de nesuportat ce fusese „convertit” in simptomele fizice. Evident ca ea stia asta, dar o impinsese in afara constientei spre a se proteja. Si-a dat seama apoi ca vorbitul repetat despre experiente era cathartic, eliberand sentimente pana atunci reprimate. Doua zile mai tarziu a putut iesi din spital fara vreun ajutor.

Femeia (Mary) care simtea un impuls covarsitor de a-si inchide ochii este unul dintre numeroasele cazuri descrise de catre neurologul Suzanne O’Sullivan in It’s All In Your Head. Sotul ei se afla in arest preventiv pentru abuz de copii, dar ea refuza sa creada ca asta ar fi un factor important pentru boala ei. Si-a revenit la putina vreme dupa un tratament de relaxare musculara. Dar o luna mai tarziu a fost reinternata pentru amnezie. Rezultatele tomografiilor si a electroencefalogramei au fost normale, dar un vecin i-a spus lui O’Sullivan ca sotul lui Mary iesise de la inchisoare. O’Sullivan se intreaba in final „la ce anume nu putea face fata” pacienta sau „ce nu tolera sa isi aminteasca”.

Josef Breuer si Studii despre isterie
 Josef Breuer, co-autor al Studiilor despre isterie. Albrecht Hirschmüller/Wikimedia Commons

Cititi si Isteria: de la vrăjitoarele din Salem la clişeul „blondei proaste”

In pofida multitudinii noilor mijloace tehnice de investigatie, cercetatorii nu au prea multe de oferit in plus fata de Freud pentru a explica experientele psihologice si emotionale care se manifesta in simptome fizice. O’Sullivan scrie ca:

…cu toate neajunsurile conceptelor avansate de Freud si Breuer in Studii, secolul al XXI-lea nu a facut mari progrese catre intelegerea mai buna a mecanismelor pentru aceasta tulburare.

In sfarsit, recunoasterea publica

Acest lucru se bucura in prezent de mai multa recunoastere publica. De exemplu, neurologul Richard Kanaan spunea la emisiunea All in the mind de pe BBC Radio 4 ca „umbra lui Freud este inca destul de mare in repertoriul explicatiilor”. De fapt, ar fi un repertoriu foarte scurt daca l-am exclude pe Freud.

Deoarece putem folosi teste medicale sofisticate, acum stim ca nu hardware-ul neurologic este deteriorat, prin urmare trebuie sa fie software-ul, adica raspunsul psihologic la intelesul traumei, ceea ce conduce la tulburare de conversie.

Freud a studiat la inceput anatomia si neurologia si a scris articole notabile, printre care unele considerate si astazi clasice, cum este Despre afazie. Dar inerentele limitari ale stiintelor neurologice din epoca l-au indemnat la dezvoltarea unei harti psihologice a mintii.

Intr-o indepartare radicala de practica acelor vremuri, in care pacientii isterici defilau in cadrul unor demonstratii publice – precum proceda neurologul francez Jean-Martin Charcot – sau erau considerati simulanti, Freud isi invita pacientii sa ia loc si ii asculta cu atentie. Dupa zece ani de astfel de practica, Freud ajunge la concluzia ca in spatele fiecarui simptom isteric, precum convulsiile, paralizia, orbirea, epilepsia, amnezia sau durerea, sta ascunsa o trauma sau o serie de traume.

Jean Martin Charcot si isteria
 Charcot facand o demonstratie de hipnoza pe o pacienta isterica. André Brouillet/Wikimedia Commons

In nu putine studii de caz, Freud investigheaza cu grija aceste traume initial ascunse. Relatarile sale din Studii despre isterie constituie inca texte de referinta pentru cei care lucreaza azi cu pacienti suferinzi de tulburare de conversie, pacienti care merita sa fie ascultati.

In timp ce tulburarea de conversie a atras suspect de putin atentia academicienilor, cercetarile tind sa il confirme pe Freud.

In 2016 cercetatorii au descoperit ca pacientii cu tulburari de conversie traiesc un numar mai mare de experiente de viata stresante comparativ cu alte persoane si ca are loc o crestere dramatica a acestui tip de experiente in preajma debutului simptomelor.

Sigmund Freud, Josef Breuer, Studii despre isterie, Editura Trei, 2014

Acest profil se potriveste multor cazuri descrise de Freud in Studii despre isterie. De exemplu greutatea de a respira a Katherinei si viziunile unei fete infricosatoare care se uita la ea s-au manifestat dupa ce ea si-a vazut tatal abuzand-o pe verisoara sa. Cercetarile au mai aratat ca unii pacienti nu au factori de stres, dar ne intrebam daca asta nu se datoreaza faptului ca numai putini cercetatori pot replica iscusita detectare de Freud a indiciilor din „asocierea libera” a pacientilor.

Geniul lui Freud consta in recunoasterea faptului ca amintirile nelinistitoare nu dispar pur si simplu. Iar compasiunea lui ramane vie pana azi, in metoda pe care a fondat-o cu scopul de a aduce la lumina aceste amintiri si de a le reduce efectele negative si uneori debilitante: psihanaliza.

Cititi despre Scena isterică şi teatrul interior al isteriei: un reportaj de Jean Laplanche
The Conversation

Chris Nicholson 
Deputy Head of Department of Psychosocial and Psychoanalytic Studies, University of Essex
Traducere din limba engleza de Alexandra Teodorescu

Articolul a aparut initial in The Conversation, editia britanica. Il puteti citi aici in original.

Foto: https://www.pinterest.at/pin/55098795425571451/?lp=true

Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie

Citiţi şi

Sindromul de fragilitate la vârstnici
Psi

Sindromul de fragilitate la vârstnici. Vă puteţi imagina o lume fără demenţă?

by Teodora Dobrescu
23 iunie 2021
Ultimele secvenţe cu Sigmund Freud
Cafe Gradiva

Ultimele secvenţe cu Sigmund Freud

by Cafe Gradiva
22 noiembrie 2020
Flecareli despre angoasa dinaintea paginii albe…
Cafe Gradiva

Flecareli despre angoasa dinaintea paginii albe…

by Roland Jaccard
16 noiembrie 2020
Load More
Next Post
În contact cu sine sau cum să nu ne omorâm timpul

În contact cu sine sau cum să nu ne omorâm timpul

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Gustave Le Bon despre religiozitatea multimilor
Cafe Gradiva

Gustave Le Bon despre religiozitatea multimilor

1 mai 2025
Autoritatea parentală parenting
Psihologie

Autoritatea parentală, laxismul şi pericolele „parenting”-ului

1 mai 2025

Terapeuţi

psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

27 mai 2025
psihoterapeut Teodora Dobrescu în Bucureşti

Psihoterapeut Teodora Dobrescu în Bucureşti, sector 3

24 mai 2025
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

27 mai 2025
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

27 mai 2025
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

27 mai 2025
Cafe Gradiva - Psihoterapie, psihanaliza, psihiatrie, psihologie

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.
×