Citiţi "la cald" corespondenţele de la Conferinţa Naţională Alzheimer 2021

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Terapeut? Înscrie-te!
Prima pagină Cafe Gradiva

Nevroză traumatică şi prăbuşire narcisică

Alexandra Frîncu by Alexandra Frîncu
in Cafe Gradiva
0
Nevroză traumatică şi prăbuşire narcisică
0 Shares
Share
Share
Pin
Tweet

Louis Crocq (2014) propune în volumul 16 conferințe despre traumă conceptul de „nevroză traumatică” pentru a defini un model descriptiv al ansamblului diagnosticelor reunite generic în categoria sindroamelor psihotraumatice. Trecând peste „disputa” referitoare la utilizarea unui termen sau altul (nevroză vs. stres) și a înțelesurilor atașate (orientare freudiană vs. biologică), autorul preferă să-și demareze argumentația pornind de la „criteriul etiologic”, anume cel al trăirii experienței traumatice.

nevroza traumatica prabusire narcisica Louis Crocq

Această primă condiție atrage atenția asupra unui aspect discutat și în articolele anterioare, care se regăsește și la ceilalți autori menționați, anume importanța semnficației atribuite evenimentului de către individ și a dimensiunii percepute a „leziunii”. Evenimentul, spune Louis Crocq, nu este ipso facto trăit ca o traumă, ci este mai degrabă conceptualizat în acest fel de o serie de determinanți atât circumstanțiali și sociali, cât și personali.

Cititi despre Experienta traumatica si reactia imediata la stres

Citeştedespre

Sindromul de fragilitate la vârstnici

Sindromul de fragilitate la vârstnici. Vă puteţi imagina o lume fără demenţă?

26 februarie 2021
îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer

Cine-i îngrijeşte (în vreme de pandemie) pe îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer?

26 februarie 2021
Salman Akhtar psihanalist

Sinuciderea ca distrugere a Selfului total, la Winnicott şi Akhtar

9 februarie 2021

Un al doilea criteriu etiologic este, desigur, reprezentat de perioada de latență, a cărei incubație variabilă a fost prezentată anterior, în cadrul analizei perioadei postimediate evenimentului traumatic. Remintim cu această ocazie totuși faptul că prezența abreacțiilor sau a manifestărilor ca răspuns tipic la stres nu constituie o conditio sine qua non pentru instalarea unei nevroze traumatice.

Ceea ce face din tabloul clinic al nevrozei traumatice un „peisaj” complex; Crocq îl caracterizează ca fiind unul „complet și coerent” și, întrucâtva, exhaustiv – dat fiind faptul că include deopotrivă simptomatologia nespecifică, precum și o legătură structurală între cele trei elemente ale sale, anume: sindromul de repetiție, simptomele nespecifice și alterarea personalității.

În primul rând, sindromul de repetiție este definit de autor drept ansamblul manifestărilor clinice prin care pacientul traumatizat retrăiește intens, împotriva voinței sale și în mod iterativ, experiența traumatică, incluzând un număr de șapte manifestări clinice, care au în comun tocmai dimensiunile iterativă și invadatoare aflate în afara controlului volițional conștient. Totodată, impresia de iminență, stările de angoasă și intensitatea trăirilor reprezintă aspecte definitorii ale manifestărilor cum sunt retrăirea prin iluzie, retrăirea halucinatorie sau coșmarul repetitiv.

Apariția spontană ori ca răspuns la un stimul evocator sunt elemente-cheie ale manifestărilor, adâncind și mai mult distresul, răpind simțul de agent activ, determinant al propriei vieți, ceea ce ajunge să confere existenței imaginea unui fenomen incontrolabil, arbitrar, supus influențelor atât exterioare, cât și interioare.

Cititi despre Perioada postimediată traumei

Asocierea, în al doilea rând, a simptomelor nespecifice precum oboseala morbidă, anxietatea sau acuzele psihosomatice dau formă unui strigăt de ajutor ce poate fi în egală măsură condiționat fie de normele culturale (exteriorizarea trăirilor emoționale ca tabu), fie de caracteristicile personalității (tendințele alexitimice ale individului).

În orice caz, aceste manifestări simptomatice nespecifice determină în consecință tulburări de comportament care interferează nu doar cu funcționarea de zi cu zi a persoanei, ci și cu coerența caracterială a acesteia, ceea ce conduce către cel de-al treilea element specific nevrozei traumatice, și anume alterarea personalității.

Louis Crocq, 16 conferinte despre trauma

În plan intern, impresia este de dezindentificare, de incapacitate de a recunoaște propria coerență identitară, care apare acum ca fiind scindată, „ruptă” în două momente distincte: înainte și după evenimentul traumatic. Impactul acestuia destabilizează și determină, conform lui Otto Fenichel (cit. in Crocq, 2014) o triplă blocare a funcțiilor Eului:

  • pe de o parte, este vorba despre blocarea funcțiilor de filtrare, ceea ce van der Kolk descria prin incapacitatea individului de a mai distinge între o amenințarea reală, prezentă, și una ipotetică, ba chiar aparținând trecutului traumatic;
  • aceasta se asociază astfel și cu blocarea funcției de prezență, privită asemenea unei deconectări de la sine și care poate fi cel mai bine descrisă prin pierderea voinței de a fi prezent în lume, care devine tot mai îndepărtată de planul intern, lezat;
  • pe de altă parte (iar acest al treilea blocaj pare a decurge cumva ca o consecință a precedentului), apare deconectarea față de ceilalți sau blocarea funcției de investire libidinală și de relaționare obiectuală, în care persoana suferă o prăbușire narcisică concomitent cu pierderea disponibilității și capacității de relaționare.

Louis Crocq trasează astfel, concluzionând, o structurare a nevrozei traumatice pe două niveluri, unul subiacent al alterării de personalitate și unul superficial al simptomelor generate de această alterare.

Raportarea la lume este astfel redusă la fixația exclusivă la amintirea traumei, fixație în care evenimentul traumatic devine asemenea unui „punct de reper” existențial. Pacientul nu mai are același mod de a percepe lumea, de a o aprecia, de a o gândi, de a iubi, a vrea și a acționa – indiferent că este vorba de planul extern sau intern al lumii pacientului…

…Jimmy Picard este un indian de prerie, veteran al celui de Al Doilea Razboi Mondial, invalidat de o nevroza traumatica… >>> “Tobie Nathan ne spune ce inseamna „a fi mancat” si cum a venit la putere zeul Prozac”

Bibliografie

Louis Crocq, 16 conferinţe despre traumă, Editura Trei, Bucureşti, 2014

Foto: webazinee.com

Alexandra Frincu Cafe Gradiva psihologie clinica psihoterapeut

Alexandra Frîncu

este masteranda psihologie clinica si psihoterapeut in formare PEU, pasionata de scris si cercetare.

Toate articolele acestui autor

Tags: autor: Alexandra Frîncunevroză traumaticărubrică: Ca la carterubrică: GradivariumSigmund Freudsindrom de repetiţietraumă

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Alexandra Frîncu

Alexandra Frîncu

este psiholog clinician, consilier psihologic și formator acreditat. A fondat proiectul Cronica de psihologie din dorința de a apropia mai mult dimensiunea teoretică de cea practică a psihologiei.

Citeşte şi

Psihanalistul Salman Akhtar sacrificiu
Cultură

Psihanalistul Salman Akhtar despre „ultimul strigăt de luptă” şi motivaţia sacrificială a terorismului

by Alexandra Frîncu
2 februarie 2021
emoţiile negative gandirea pozitiva
Psihologie

„Emoţiile negative” sunt o parte extrem de necesară a experienţei umane

by Alexandra Frîncu
2 februarie 2021
Abraham Maslow autoactualizare numinos religia
Psi

Abraham Maslow: De ce nu reuşesc să inspire sistemele liberale

by Alexandra Frîncu
11 ianuarie 2021
Load More
Next Post
Concepția ♂ gândirii ♀ la Wilfred R. Bion ⚥

Concepția ♂ gândirii ♀ la Wilfred R. Bion ⚥

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Terapeuţi

psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

22 noiembrie 2020
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

22 noiembrie 2020
Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Umanism şi paradox în logoterapie
Cafe Gradiva

Umanism şi paradox în logoterapie

8 octombrie 2020
Tranzactiile vietii cotidiene: toti suntem ok
Cafe Gradiva

Tranzactiile vietii cotidiene: toti suntem ok

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ultima oră

Sindromul de fragilitate la vârstnici

Sindromul de fragilitate la vârstnici. Vă puteţi imagina o lume fără demenţă?

26 februarie 2021
îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer

Cine-i îngrijeşte (în vreme de pandemie) pe îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer?

26 februarie 2021
Salman Akhtar psihanalist

Sinuciderea ca distrugere a Selfului total, la Winnicott şi Akhtar

9 februarie 2021
tulburările funcţionale somatice

Tulburările funcționale somatice pot fi bine tratate prin psihoterapia psihodinamică pe termen scurt

3 februarie 2021
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalitici | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Acest site utilizează module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.