Citiţi "la cald" corespondenţele de la Conferinţa Naţională Alzheimer 2021 >>

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Terapeut? Înscrie-te!
Prima pagină Cafe Gradiva

Perioada postimediată traumei

Alexandra Frîncu by Alexandra Frîncu
in Cafe Gradiva
0
Perioada postimediată traumei
0 Shares
Share
Share
Pin
Tweet

Răstimpul ce urmează producerii unui eveniment traumatic este considerat a fi perioada postimediată traumei și are un rol decisiv în elaborarea viitoare a urmelor pe care experiența le lasă asupra psihicului.

Având o întindere variată (uneori chiar și mai multe luni de zile), acest interval de timp poate să reprezinte în egală măsură un răgaz pentru psihic spre a se repara și consolida, dar și o fază de latență (Crocq, 2014), o perioadă de „incubație” pentru instalarea unei tulburări reactive la stres (nevroză traumatică, sindrom de stres posttraumatic, ș.a.). Important de reținut este faptul că aceste două „stadii”, etape psihice (perioada postimediată și, spre exemplu, nevroza traumatică) reprezintă fenomene psihice distincte.

Trauma starea postimediata traumei Louis Crocq

Cititi si Experienta traumatica si reactia imediata la stres 

Citeştedespre

tehnologii asistive boala Alzheimer carantină

„Rudele pacienţilor cu Alzheimer ne sunau aproape non-stop”: panică şi pregătiri în carantină

27 februarie 2021
Sindromul de fragilitate la vârstnici

Sindromul de fragilitate la vârstnici. Vă puteţi imagina o lume fără demenţă?

27 februarie 2021
îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer

Cine-i îngrijeşte (în vreme de pandemie) pe îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer?

26 februarie 2021

În această idee, simptomatologia perioadei postimediate traumei se caracterizează adesea prin silențiozitate. Individul nu prezintă reacții spectaculoase, psihice or somatice de vreun fel, ba chiar are tendințe în sens contrar: se remarcă interorizarea și o aparență de imobilitate, deconectare de la mediul exterior. Gândirea este „captivată” de filmul care se desfășoară, pe mutește, în interior, iar procesele psihice sunt monopolizate de persistența acestor imagini, a acestor trăiri și a neînțelegerii pe care le-a creat și lăsat evenimentul traumatic.

Obnubilarea conștiinței împiedică individul să-și reia activitatea și să revină înapoi în contact atât cu realitatea înconjurătoate, cât și cu sine, ceea ce ajunge să determine consecințele binecunoscute din planurile social și afectiv deja discutate: retragere și izolare socială, blocaj senzorial și emoțional, depersonalizare, derealizare.

Abia odată cu această elaborare progresivă tăcută, simptomele psihosomatice încep să-și facă loc: oboseala, iritabilitatea și tulburările de somn „pregătesc” terenul pentru irumperea imaginilor nocturne, interioare, în cotidianul expus luminii zilei pe ecranul furnizat de lumea exterioară: coșmarurile repetitive devin viziuni halucinatorii, reviviscențele auditive, olfactive vizuale chiar scapă de sub control și se supun toate aceluiași unic afect: angoasa.

Sentimentul (re)producerii iminente a evenimentului traumatizant culminează această succesiune a degradării integrității și coerenței interioare, descriind un parcurs ce cupinde, conform lui Louis Crocq, trecerea de la variatele manifestări ale sindromului de repetiție la întoarcerea către sine și ajungând până la manifestările psihosomatice diverse.

Perioada postimediată traumei

Trauma e peste tot sau cum se face doliu astazi (2015)

Este posibilă însă, cu toate că mai puțin frecvent, și manifestarea complementară, în care perioada postimediată ia o formă euforic-agitată, ce poate include comportamente de risc, manifestări exuberante, instabilitate și impulsivitate marcante. Cu toate acestea, finalul este același, întrucât ea reprezintă tot fixația la traumă a subiectului, în ciuda eforturilor superficiale și dezordonate de eliberare, fixație care duce de asemenea, cu certitudine ne spune Louis Crocq, la instalarea acelorași tulburări, dar cu o pantă depresivă care contrabalansează euforia inițială.

Intervalul de „eșalonare a apariției simptomelor” este dependent de un număr de factori care, în accepțiunea aceluiași autor, depind de diversitatea indivizilor și a personalităților acestora, de conjunctură și de durata acesteia, precum și de măsura autonomiei indivizilor. Putem adăuga, desigur, și factorul rezilienței, așa cum este el conceptualizat în special de Boris Cyrulnik (capacități așa-numit native ce se împletesc cu contextul socio-cultural).

În orice caz, de reținut sunt aspectul tăcut al perioadei postimediate și distincția acesteia de tulburarea propriu-zisă, către a cărei instalare poate duce, însă nu în mod absolut. Cu toate că, ulterior producerii leziunii traumatice și reacției imediate se pot observa, alături de diminuarea și estomparea reacțiilor de stres acute, și descărcări emoționale amânate (abreacții), instalarea unei nevroze traumatice nu este o certitudine absolută.

Însă, în eventualitatea în care individul nu „scapă doar cu frica”, ceea ce se declanșează în lumea interioară este un proces de autentică dezintegrare, similară ruperii continuității și coerenței identitare…

Ce spune neuropsihiatrul Boris Cyrulnik despre atentatele teroriste dela Paris

Bibliografie

Louis Crocq, 16 conferinţe despre traumă, Editura Trei, Bucureşti, 2014

Foto: http://michellebrewer.com/2018/04/understanding-trauma-for-gabor-mate/

Alexandra Frincu Cafe Gradiva psihologie clinica psihoterapeut

Alexandra Frîncu

este masteranda psihologie clinica si psihoterapeut in formare PEU, pasionata de scris si cercetare.

Toate articolele acestui autor

Tags: autor: Alexandra FrîncuLouis Crocqperioada postimediată a traumeirubrică: Ca la carterubrică: Gradivariumtraumă

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Alexandra Frîncu

Alexandra Frîncu

este psiholog clinician, consilier psihologic și formator acreditat. A fondat proiectul Cronica de psihologie din dorința de a apropia mai mult dimensiunea teoretică de cea practică a psihologiei.

Citeşte şi

Salman Akhtar psihanalist
Cultură

Sinuciderea ca distrugere a Selfului total, la Winnicott şi Akhtar

by Alexandra Frîncu
9 februarie 2021
Psihanalistul Salman Akhtar sacrificiu
Cultură

Psihanalistul Salman Akhtar despre „ultimul strigăt de luptă” şi motivaţia sacrificială a terorismului

by Alexandra Frîncu
2 februarie 2021
emoţiile negative gandirea pozitiva
Psihologie

„Emoţiile negative” sunt o parte extrem de necesară a experienţei umane

by Alexandra Frîncu
2 februarie 2021
Load More
Next Post
A XI-a Conferinţă de Psihanaliză a Societăţii Române de Psihanaliză, 26-27 octombrie 2019

A XI-a Conferinţă de Psihanaliză a Societăţii Române de Psihanaliză, 26-27 octombrie 2019

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Terapeuţi

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

10 ianuarie 2021
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

22 noiembrie 2020
Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Cum îl anihilezi pe şantajistul sentimental
Cafe Gradiva

Cum îl anihilezi pe şantajistul sentimental

8 octombrie 2020
Excluderea lui Sigmund Freud din Partidul Comunist Francez
Cafe Gradiva

Excluderea lui Sigmund Freud din Partidul Comunist Francez

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ultima oră

Mihai Rusen No Man's Land

Mihai Rusen: No Man’s Land

28 februarie 2021
tehnologii asistive boala Alzheimer carantină

„Rudele pacienţilor cu Alzheimer ne sunau aproape non-stop”: panică şi pregătiri în carantină

27 februarie 2021
Sindromul de fragilitate la vârstnici

Sindromul de fragilitate la vârstnici. Vă puteţi imagina o lume fără demenţă?

27 februarie 2021
îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer

Cine-i îngrijeşte (în vreme de pandemie) pe îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer?

26 februarie 2021
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalitici | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.