Citiţi "la cald" corespondenţele de la Conferinţa Naţională Alzheimer 2021

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Terapeut? Înscrie-te!
Prima pagină Cafe Gradiva

Poveştile, contactul cu sine şi rezilienţa

Alexandra Frîncu by Alexandra Frîncu
in Cafe Gradiva
0
Poveştile, contactul cu sine şi rezilienţa
0 Shares
Share
Share
Pin
Tweet

Poveștile pot fi modul prin care oamenii simt că au control asupra lumii. Ele ne permit să vedem tipare acolo unde este haos; sens, acolo unde este doar aleatoriu.

Poveștile sunt o formă existențială de a rezolva probleme, afirmă scriitorul și istoricul C. C. Delistraty, prin sensurile pe care le creează spre a ordona lumea.

Citiţi despre Sindromul Pinocchio sau calatoria unei papusi de lemn

Citeştedespre

Sindromul de fragilitate la vârstnici

Sindromul de fragilitate la vârstnici. Vă puteţi imagina o lume fără demenţă?

26 februarie 2021
îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer

Cine-i îngrijeşte (în vreme de pandemie) pe îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer?

26 februarie 2021
Salman Akhtar psihanalist

Sinuciderea ca distrugere a Selfului total, la Winnicott şi Akhtar

9 februarie 2021

Din acest punct de vedere, poveștile sunt și mijloace de reziliență. Sunt căi prin care se poate evada, mintea întreținând pentru spirit un spațiu securizant, distanțat de traumaticul realității. „Poveștile sunt o formă de escapism”, ce ne satisface în același timp nevoia profund socială de apartenență la o istorie comună, împărtășită.

Poate tocmai de aceea poveștile sunt mijloacele prin care putem pătrunde în universul emoțional al celuilalt, „trăgând cu ochiul” la procesele sale de conștiință și văzând ce și cum gândește.

Un studiu deja cunoscut a demonstrat faptul că a citi ficțiune crește semnificativ nivelurile de empatie față de oameni percepuți inițial drept outsiders – fie că este vorba de minorități religioase, culturale, rasiale. Astfel că de ce ni s-ar părea surprinzător faptul următor: cu cât mai absorbiți putem fi de lectură, cu atât mai empatici suntem în viața de zi cu zi.

Ficțiunea, în mod unic, pune în mișcare procesele psihologice necesare pentru a avea acces la experiențele subiective ale celorlalți.

Citiţi despre Simbolistica psihică a inelului în basme

O teorie evoluționistă consideră că utilitatea artei narative rezidă nu doar în asigurarea supraviețuirii sociale, ci și fizice, propriu-zise, aceasta deoarece, folosind mai mult decât informații faptice, poveștile fac apel la emoții și la procese de identificare ce ne pun în contact cu noi înșine și ne organizează mai bine coerența de sine.

Oricum ar sta lucrurile, din punct de vedere social sau individual, adevărul este că avem nevoie să ne hrănim spiritul cu povești, poate tot atât de mult pe cât avem nevoie să ne asigurăm nevoile de bază.

>> Caută aici psiholog, psihoterapeut, psihiatru

Așadar, ficțiunea poate că vine și consolidează, nu doar organizează și structurează, ceea ce mințile noastre caută încă de la începuturile sale să facă: ontologic sau filogenetic, avem nevoie de repere după care să ne orientăm prin noi înșine și prin viața alături de ceilalți; cine suntem, de unde venim și încotro ne îndreptăm sunt probabil întrebările existențiale atât de persiflate defensiv tocmai pe măsura caracterului lor angoasant.

Așa că ne spunem povești, pentru a ne răspunde la ele.

Ştiaţi De ce sunt femeile batrane intruchiparea Raului in basmele pentru copii?

Bibliografie

  • Delistraty, C., C. „The Psychological Comforts of Storytelling”. The Atlantic, 2 noiembrie 2014.
  • Johnson, D., R., Huffman, B., L., Jasper, D., M. „Changing Race Boundary Perception by Reading Narrative Fiction”. Basic and Applied Social Psychology, 10 februarie 2014, vol. 36, 1, pp. 83-90.
  • Kidd, D., C., Castano, E. „Reading Literary Fiction Improves Theory of Mind”. Science, 18 octombrie 2013, vol. 342, 6156, pp. 377-380.

Foto: Nong Vang pe Unsplash

Alexandra Frincu Cafe Gradiva psihologie clinica psihoterapeut

Alexandra Frîncu

este psiholog clinician, consilier psihologic și formator acreditat. A fondat proiectul Cronica de psihologie din dorința de a apropia mai mult dimensiunea teoretică de cea practică a psihologiei.

Toate articolele acestui autor

Tags: arta narativăautor: Alexandra Frîncupoveştirubrică: Gradivariumrubrică: În mintea copiilorstorytelling

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Alexandra Frîncu

Alexandra Frîncu

este psiholog clinician, consilier psihologic și formator acreditat. A fondat proiectul Cronica de psihologie din dorința de a apropia mai mult dimensiunea teoretică de cea practică a psihologiei.

Citeşte şi

Psihanalistul Salman Akhtar sacrificiu
Cultură

Psihanalistul Salman Akhtar despre „ultimul strigăt de luptă” şi motivaţia sacrificială a terorismului

by Alexandra Frîncu
2 februarie 2021
emoţiile negative gandirea pozitiva
Psihologie

„Emoţiile negative” sunt o parte extrem de necesară a experienţei umane

by Alexandra Frîncu
2 februarie 2021
Abraham Maslow autoactualizare numinos religia
Psi

Abraham Maslow: De ce nu reuşesc să inspire sistemele liberale

by Alexandra Frîncu
11 ianuarie 2021
Load More
Next Post
Managementul terorii: sens, existență și mortalitate în conștiința umană

Managementul terorii: sens, existență și mortalitate în conștiința umană

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Terapeuţi

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

10 ianuarie 2021
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

22 noiembrie 2020
Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Minciuni pe canapea – Irvin D. Yalom
Cafe Gradiva

Minciuni pe canapea – Irvin D. Yalom

8 octombrie 2020
Aşa nu! 101 greşeli în psihoterapie
Cafe Gradiva

Aşa nu! 101 greşeli în psihoterapie

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ultima oră

Sindromul de fragilitate la vârstnici

Sindromul de fragilitate la vârstnici. Vă puteţi imagina o lume fără demenţă?

26 februarie 2021
îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer

Cine-i îngrijeşte (în vreme de pandemie) pe îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer?

26 februarie 2021
Salman Akhtar psihanalist

Sinuciderea ca distrugere a Selfului total, la Winnicott şi Akhtar

9 februarie 2021
tulburările funcţionale somatice

Tulburările funcționale somatice pot fi bine tratate prin psihoterapia psihodinamică pe termen scurt

3 februarie 2021
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalitici | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Acest site utilizează module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.