Boala Alzheimer şi demenţa vasculară. În luna februarie 2020 se împlineşte un deceniu de la prima ediţie a Conferinţei Naţionale Alzheimer – în acest an, prin urmare, avem Conferinţa Naţională Alzheimer la ediţie aniversară, a 10-a, cu participare internaţională, care ne propune noutăţi din lumea medicală şi nu numai.
Miercuri, 19 februarie 2020, au fost cursurile pre-conferinţei: eu am decis să particip la „Demenţa vasculară – o abordare clinică şi neuropsihologică“, susţinut de prof. dr. Cătălina Tudose şi de psihologul Maria Moglan. În paralel, a fost susţinut cursul de neuroimagistică, sub coordonarea dr. Mircea Medrea.
Când am intrat în sala „New York” nu mă aşteptam la Central Park :), ci, evident, la o sală obişnuită dintr-un centru de conferinţe, ce îşi aştepta participanţii, unii în întârziere din cauza ploii şi a traficului bucureştean.
Cititi despre Dementa Alzheimer – dezbatuta pe larg la Conferinta Nationala Alzheimer 2016
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), demenţa este un sindrom, cronic sau progresiv, în care există o deteriorare a funcţiei cognitive, mai mult decât la îmbătrânirea normală. Afectează memoria, gândirea, orientarea, înţelegerea, calculul, capacitatea de învăţare, limbajul şi judecata. Conştiinţa nu este afectată. În mod obişnuit, deteriorarea funcţiei cognitive este însoţită şi, uneori, precedată de deteriorarea controlului emoţional, a comportamentului social sau a motivaţiei.
Demenţa rezultă dintr-o varietate de boli şi leziuni care afectează în principal sau secundar creierul, cum ar fi boala Alzheimer sau accidentul vascular cerebral/stroke.
OMS recunoaşte demenţa drept prioritate pentru sănătatea publică şi, de aceea, în mai 2017, a aprobat Planul global de acţiune privind răspunsul sănătăţii publice la demenţă, pentru perioada 2017-2025. Planul este implementabil imediat (pentru factorii de decizie, partenerii internaţionali, regionali şi naţionali ai OMS) în următoarele domenii: abordarea demenţei ca prioritate de sănătate publică; creşterea gradului de conştientizare a demenţei şi crearea de iniţiative favorabile demenţei; reducerea riscului demenţei; diagnostic, tratament şi îngrijire; sisteme informatice pentru demenţă; sprijin pentru aparţinători; cercetare şi inovare. [1]
Joi se va organiza în cadrul conferinţei o masă rotundă în cadrul Proiectului „Sănătatea mintală – prioritate pe agenda publică”, cu accent pe necesitatea elaborării unei politici publice specifice pentru persoanele cu tulburări neuro-degenerative, cu accent pe demenţe.
În prezent, se acceptă astăzi faptul că patologia vasculară coexistă cu boala Alzheimer (AD – Alzheimer Disease) şi în multe, dacă nu chiar în toate cazurile de demenţă. La persoanele vârstnice, sunt comune şi coexistă patologia Alzheimer, patologia vasculară şi deficitul cognitiv.
La fiecare 4 secunde o persoana este diagnosticata cu dementa Alzheimer
În neuropatologia boala Alzheimer avem următoarele determinări:
- scădere severă a numărului de sinapse şi neuroni;
- degenerescenţă neurofibrilară;
- plăci senile nevritice;
- angiopatie amiloidă;
- reacţii inflamatorii localizate;
- atrofie corticală.
Infarctizările cerebrale, tranzitorii la început, lasă un deficit neurologic minim.
Diagnosticul diferenţial este important mai ales în stadiile incipiente ale boala Alzheimer şi se face în raport cu următoarele afecţiuni: demenţa multiinfarct, demenţa vasculară (criteriile NINDS-AIRENS), boala vaselor mici, boala Binswanger, sindroame vasculare specifice ce pot determina demenţa, demenţa post-stroke, demenţa subcorticală.
După stroke, o boală Alzheimer incipientă poate deveni evidentă, fie pentru că rezerva cognitivă şi / sau cerebrală sunt reduse, fie pentru că deficitele cognitive sau funcţionale sunt observate de pacienţi sau aparţinători. AVC-ul poate fi un eveniment tardiv şi nu incipient.
Până la jumătatea secolului trecut, boala Alzheimer era considerată o boală rară, datorată procesului natural de îmbătrânire. În anii ’70-’80 au fost identificate în creier acumulări patologice de plăci de beta-amiloid.
În prezent, este recunoscut faptul că boala Alzheimer poate apărea cel mai devreme la 40 de ani.
Conform datelor statistice oferite de Societatea Română pentru Alzheimer:
- unul din 8 oameni, cu vârsta > 55 ani, are boala Alzheimer;
- jumătate din aceştia, cu vârsta > 85 ani, are boala Alzheimer;
- 80% dintre persoanele cu boala Alzheimer rămân nediagnosticate în România. [2]
Criteriile de diagnostic pentru boala Alzheimer sunt oferite de DSM-V, corelat cu ICD 11.
Bazându-se pe statisticile raportate de Comisiile de acordare a gradului de handicap, prof. dr. Cătălina Tudose a atras atenţia asupra fenomenului de supradiagnosticare a bolii Alzheimer în România.
De asemenea, ea a subliniat importanţa alcătuirii unei echipe multidisciplinare, formată din medic psihiatru, medic neurolog, neuropsiholog, şi în plus, pentru prevenţie, medic geriatru, medic cardiolog, medic nutriţionist.
În continuare, psihologul Maria Moglan a prezentat boala Alzheimer din punctul de vedere al neuropsihologiei. O evaluare aprofundată poate dura 3-4 ore, la finalul căreia se poate pune un diagnostic, care se va confirma ulterior prin RMN. CT-ul nu este întotdeauna concludent. Există uneori o diferenţă între acuzele pacientului şi cele ale aparţinătorului.
Planul individualizat de asistenţă şi îngrijire este elaborat de o echipă multidisciplinară din cadrul Centrului Memoriei.
Legea managerului de caz (aprobată în 2019, împreună cu normele de aplicare) oferă cadrul legal pentru asistenţa persoanelor diagnosticate cu Alzheimer.
La final, a fost subliniată importanţa relaţiei şi alianţa terapeutică cu aparţinătorul, considerată fundamentală. În spatele fiecărui diagnostic este un OM, este o familie, este o poveste. Într-una din zilele următoare o să vă invit să citiţi o poveste autentică a unui aparţinător, o poveste pe care am considerat-o un model de relaţionare şi iubire.
Un anunţ important pentru persoanele interesate de noutăţi ştiinţifice cât priveşte boala Alzheimer: în perioada 20-22.10.2020 se va desfăşura la Bucureşti ediţia a 30-a a Conferinţei Alzheimer Europe. Vă aşteptăm!
Referinţe bibliografice
[1] Home/Newsroom/Fact sheets/Detail/Dementia, World Health Organization
[2] „Ce este demenţa”, Societatea Română Alzheimer
Foto: Clément Falize pe Unsplash; fotografie de la pre-conferinţă realizată de Teodora Dobrescu.
Relatarea a fost întocmită pe baza prezentării susţinute de prof. dr. Cătălina Tudose şi de psihologul Maria Moglan.
Citiţi aici toate relatările de la Conferinţa Naţională Alzheimer 2020
Teodora Dobrescu
este psiholog clinician, absolventa a Masterului de Psihologie Clinica, Hipnoza si Interventii Terapeutice de Scurta Durata. Iubeste oamenii, este pasionata de psihoterapie, neurostiinte si interesata de tot ce este nou.
