• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut
Home Cafe Gradiva

De ce isteria nu mai e văzută în cabinetele de psihanaliză și capcanele determinismului biologic şi sociologic

Alexa Bîtfoi by Alexa Bîtfoi
in Cafe Gradiva
De ce isteria nu mai e văzută în cabinetele de psihanaliză și capcanele determinismului biologic şi sociologic
Share

Argumentele în favoarea dispariției isteriei ca entitate psihopatologică țin, în special, de eliberarea sexualității de sub rigiditatea morală specifică erei victoriene. Progresul social în privința acceptării și susținerii libertăților sexuale, emanciparea femeii, schimbarea idealului feminin din cel de casnică și mamă în cel al împlinirii profesionale, dispariția credinței conform căreia feminitatea cuprinde în esența ei o inocență genuină, toate acestea contribuie, și ele, la susținerea ipotezei că isteria nu mai există în vremurile noastre. Aceste argumente sunt însă false pentru că, afirmă Gregorio Kohon, se bazează pe ideea conform căreia conflictul nevrotic este un conflict despre impulsurile sexuale din prezent. Or, după cum bine știm, libertatea sexuală nu afectează cu nimic fantasmele oedipiene inconștiente, scenariul psihic inconștient, fantasmele incestuoase.

Societatea în care trăim a ajuns să vulgarizeze drama oedipiană și s-o transforme într-o succesiune de anecdote uneori amuzante, alteori tragice. Toată lumea glumește pe seama complexului Oedip, toată lumea știe, chiar dacă într-o manieră simplistă, ce presupune o fixație oedipiană. Însă tocmai acest caracter amuzant, șugubăț, trivial este dovada unui adevăr mai profund și deloc confortabil: specificitatea sexualității umane este dată tocmai de caracterul ei inconștient, adică de refulare. Altfel spus, sexualitatea își datorează existența fantasmelor inconștiente.

De ce Freud avea dreptate despre isterie

Mergând mai aproape de argumentele teoriei psihanalitice în favoarea dispariției isteriei din cabinetele de consultații, ajungem, spune Gregorio Kohon în lucrarea „Reflections on Dora: the case of hysteria”, la o teoretizare naturalistă simplistă a sexualității umane. Aceasta merge mână în mână cu desexualizarea teoriei, o chestiune fundamentală și controversată în istoria psihanalizei. Se face referire îndeosebi la teoria psihiatrului şi psihanalistului Ronald Fairbairn care vede isteria drept o defensă împotriva anxietăților psihotice primitive. Viziunea lui Fairbairn și a celor care o îmbrățișează are ca rezultat eliminarea rolului sexualității din teoria privind etiologia nevrozei, adică eliminarea a ceea ce constituie piatra unghiulară a psihanalizei.

Citeştedespre

Curs de formare în psihoterapie psihanalitică + Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică: înscrieri 2023

Kazuki Oishi 29.09 | Anaïs Touchot 30.09

Cum îi putem ajuta pe refugiaţii din Ucraina

Dezvoltările teoretice principale propuse de Ronald Fairbairn fac referire la faptul că pulsiunile nu au ca scop obținerea de plăcere, ci căutarea obiectului. Consideră, totodată, că isteria demonstrează prezența conflictelor din stadiul oral, conflicte care, în opinia lui, sunt singurele care contează. Conflictul oedipian e văzut ca fiind supraestimat și că face referire mai degrabă la un fenomen sociologic decât la unul psihologic. Vinovăția nu e legată de dorințele incestuoase din situația triangulară, ci izvorăște din interiorizarea unui obiect rău. Fairbairn poziționează tatăl ca obiect într-un rol secundar.

În schimbările care au apărut în conceptualizarea complexului Oedip, Gregorio Kohon ridică problema prohibiției incestului și a complexului castrării. Eliminând existența complexului castrării ca marker al distincției dintre sexe și așteptând, în același timp, o reevaluare a conceptului de feminitate, ne întâlnim, iată, cu o credință în procesul identificărilor biologice care stipulează că diferența între sexe e un dat natural. E inacceptabil, spune Kohon, ca psihanaliștii să ajungă să recurgă la biologie pentru a explica diferențele între sexe. Nu trebuie să ne lăsăm înșelați de aparenta realitate biologică în comparație cu incertitudinea și caracterul ambiguu al inconștientului.

În inconștient, diferența dintre sexe presupune existența sentimentelor de pericol și amenințare pentru bărbat și dorința și invidia pentru femeie. Nu un penis supraevaluat și un vagin subevaluat. Kohon e tranșant în această discuție și nu lasă loc de interpretări. Un penis, explică el, la fel ca un vagin, nu garantează faptul că subiectul va deveni o ființă umană sexuală. Ceea ce învățăm din bisexualitatea psihică este incertitudinea și lupta prin care un individ va deveni fie femeie, fie bărbat.

isterie psihanaliza sexualitate complexul oedip

Isteria ca o luptă cu tauri şi cum a fost viaţa Dorei după tratamentul cu Freud

Abonaţi-vă la newsletter Cafe Gradiva

Primiţi în email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.

În ceea ce privește integrarea naturalismului cultural în teoria psihanalitică, e util să ne amintim că Freud s-a opus atât determinismului biologic, cât și celui sociologic în teoriile care explică diferența între sexe. Dezvoltarea teoriei psihanalitice aduce la lumină ideea conform căreia, indiferent de sexul copilului, ceea ce contează cu adevărat e amenințarea pierderii mamei. Această abordare a dus la progres în teoria și clinica psihanalitică, dar a lăsat nerezolvat misterul prezenței tatălui. În încercarea psihanalizei de a revendica rolul mamei, teoria l-a lăsat pe tată în umbră și l-a transformat într-un fel de apendice al mamei.

Isteria nu mai e văzută în cabinetul de psihanaliză pentru simplul fapt că dacă vom căuta altceva, vom găsi altceva. Altfel spus, proiecțiile teoretice se vor încarna în practica noastră clinică, în timp ce isteria poate supraviețui bine mersi. Există sugestia că pacienții cândva diagnosticați cu isterie sunt, de fapt, mult mai tulburați și se înscriu în patologiile borderline. Plecând de la această ipoteză, se avansează ideea că și pacienții lui Freud erau, de fapt, borderline. Ne e familiară această concepție mai ales în cazul Dorei. Prin urmare, ajungi la concluzia ca isteria nu doar că nu mai există astăzi, ci că ea nu a existat nici pe vremea lui Freud. O demonstrație aparent coerentă. Până la urmă însă, clinicienii sunt cei care rămân cu realitatea din propriile cabinete și cu pacienții pe care îi au în grijă. Ei sunt cei care se vor sprijini pe propriile interiorizări teoretice și pe cele ale modelelor diagnostice. Clinicianul este cel care va decide, în ultimă instanță, dacă ceea ce va căuta și, prin urmare, va și găsi între pacienții săi este o funcționare de tip isteric sau nu.

Vedeţi aici toate articolele din dosarul „Isteria astăzi: pledoarie pentru diagnosticul psihanalitic”

 

psiholog Alexa Bitfoi psihoterapeut Bucuresti copii Cafe Gradiva

 

Alexa Bîtfoi

este psihoterapeut de orientare psihanalitica.

Toate articolele acestui autor

 

Share1SendShareSend

Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Alexa Bîtfoi

Alexa Bîtfoi

este psihoterapeut de orientare psihanalitică. Lucrează cu adulţi, copii şi adolescenţi, la cabinet şi online. | Contactează

Citeşte şi

Eram foarte invidioasă pe casa lor
Psihanaliză

„Eram foarte invidioasă pe casa lor”… Gelozia faţă de obiecte nonumane în psihoterapie şi viaţa cotidiană

by Harold F. Searles
7 noiembrie 2023
Maelström, un film despre Oedip şi inconştient
Psihanaliză

Maelström: un alt scenariu psihanalitic

by Marin Marian-Bălaşa
3 aprilie 2023
l-a omorât pe tata
Societate

L-a omorât și l-a înviat pe tata. O fabulă psihanalitică cu final deschis

by Raluca Ignat
2 martie 2023
Load More
Next Post
Distructivitatea umană sau despre rezistențele la schimbările interioare

Distructivitatea umană sau despre rezistențele la schimbările interioare

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

A apărut „Psihoterapia vieţii cotidiene” de Nossrat Peseschkian
Cafe Gradiva

A apărut „Psihoterapia vieţii cotidiene” de Nossrat Peseschkian

8 octombrie 2020
depresia la copil simptome
Psihoterapie

Depresia la copil în 11 simptome

4 decembrie 2023
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

28 mai 2023
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

28 mai 2023
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

28 mai 2023
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

30 mai 2023
Cafe Gradiva - Psihoterapie, psihanaliza, psihiatrie, psihologie

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.