Citiţi "la cald" corespondenţele de la Conferinţa Naţională Alzheimer 2021 >>

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Terapeut? Înscrie-te!
Prima pagină Societate

Stigmatizarea „morţilor vii”? Către o Românie prietenoasă cu demenţa

Teodora Dobrescu by Teodora Dobrescu
in Societate
0
Stigmatizarea „morţilor vii”? Către o Românie prietenoasă cu demenţa
0 Shares
Share
Share
Pin
Tweet

Dintre workshop-urile de sâmbătă, 22.02.2020, de la Conferinţa Naţională Alzheimer, am decis să scriu despre „Stigmatizarea persoanelor cu demenţă şi/ sau probleme de sănătate mintală, de la o societate non-incluzivă către o comunitate prietenoasă cu demenţa”. Workshop-ul a fost prezentat de psih. dr. Dan Gădălean.

Există câţiva paşi de urmat în reducerea stigmatizării bolilor mintale:

  • renunţarea la paradigma „ei şi noi”: „ei” – persoanele cu afecţiuni mintale, „noi” – ceilalţi, cei superiori. Reprezintă un model neincluziv şi complet inutil al societăţii.
  • creşterea interesului faţă de poveştile persoanelor cu afecţiuni mintale. Da, ei au o poveste, poate decese, pierderi, traume etc. şi este important să le cunoaştem, fără să judecăm.
  • realizarea de proiecte cu persoane afectate de stigmatizarea bolilor mintale. Ele ştiu cel mai bine ce simt şi cum îi pot ajuta pe cei aflaţi în aceeaşi situaţie.
  • adresabilitate mai crescută la psiholog. De exemplu psihoterapia cognitiv-comportamentală, şi nu numai, duce la depăşirea stigmei resimţite şi recâştigarea încrederii de sine.
  • combaterea discriminării.
  • încurajarea gândirii care echivalează o afecţiune fizică şi una psihică.
Dementa Alzheimer si stigmatizarea bolilor mintale

Un model de îngrijire integrată, care include în comunitate persoana diagnosticată cu demenţă şi/ sau alte afecţiuni mintale, a fost realizat în S.U.A. şi face parte din „Dementia Friendly America Initiative”.

Citeştedespre

tehnologii asistive boala Alzheimer carantină

„Rudele pacienţilor cu Alzheimer ne sunau aproape non-stop”: panică şi pregătiri în carantină

27 februarie 2021
Sindromul de fragilitate la vârstnici

Sindromul de fragilitate la vârstnici. Vă puteţi imagina o lume fără demenţă?

27 februarie 2021
îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer

Cine-i îngrijeşte (în vreme de pandemie) pe îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer?

26 februarie 2021
Dementa Alzheimer America Friendly SUA

Stigma in comunitate si constientizarea bolilor psihiatrice

Tot din S.U.A. avem câteva date relevante pentru fenomenul studiat:

  • în 2015 existau 8 comunităţi dementia-friendly şi un interes al autorităţilor publice de creştere a acestui număr;
  • în 2016 avem 48 de comunităţi active, în 36 de state, eforturi de implementare în alte 9 state, plus încă 5 state ce planifică implementarea;
  • în 2017 aproape toate statele au comunităţi dementia-friendly, iar obiectivul DFA (Dementia Friendly America) este de a fi prezentă în fiecare stat.

Este o creştere remarcabilă pentru o perioadă de numai trei ani, ceea ce indică, printre altele, o bună colaborare între societatea civilă, guvern şi persoanele implicate în deciziile de sănătate publică.

În cadrul Conferinţei Naţionale a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România (Bucureşti, 2017), Corina Gagiu, as. med. pr. licenţiat la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Al. Obregia”, a prezentat un studiu cu titlul „Stigma asociată aparţinătorilor persoanelor cu demenţă (PcD) şi percepţia acestora asupra nevoilor de servicii de îngrijire.” Obiectivul studiului a fost de a evalua percepţiile şi experienţele stigmatizării (stigmatizarea asociată şi structurată), precum şi povara îngrijirii în rândul rudelor persoanelor cu demenţă care au fost internate în Secţia a IV-a a Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Al. Obregia”. Studiul a demonstrat nevoia de pregătire specializată continuă a profesioniştilor din domeniu, care să vizeze diagnosticarea şi îngrijirea persoanelor cu demenţă, dar şi susţinerea şi consilierea aparţinătorilor.

În continuare au fost prezentate patru modele ale Statului Bunăstării (welfare state).

1. Modelul liberal:

  • predomină mecanismele de piaţă;
  • există asistenţă socială orientată spre grupurile marginale aflate în nevoie;
  • drepturile sociale depind de performanţa în muncă şi standardele ridicate de eligibilitate.

Exemple: Canada, S.U.A, Australia.

2. Modelul industrial

  • beneficiile depind de existenţa unor scheme obligatorii de asigurări, de participarea la piaţa muncii şi plata contribuţiilor.

Exemple: Austria, Franţa, Germania.

3. Modelul universal (Sir William Beveridge, 1942)

  • presupune distribuirea echitabilă a beneficiilor;
  • asigurările sociale reprezintă o parte a unei „politici cuprinzătoare de progres social”;
  • asigurarea că există un nivel minim de viaţă acceptabil în Marea Britanie. [1]

4. Modelul liberal-industrial (Stephan Leibfried)

  • rudimentar, cu clientelism, cu probleme de implementare a măsurilor care să asigure bunăstarea.

România se află în prezent în stadiul modelului liberal-industrial.

Dementa, o problema majora pentru starea nationala de sanatate

În ceea ce urmează, atitudinea societăţii faţă de persoanele cu dizabilităţi este prezentată în cifre. Peste 44% din populaţie declară că nu se simte datoare să ajute persoanele cu dizabilităţi.

Persoanele cu afecţiuni mintale sunt printre cele mai respinse de conaţionalii lor:

  • 57% din populaţie ar fi împotriva ideii de a sprijini un prieten/ o prietenă cu o afecţiune mintală;
  • 47% nu doresc un coleg/ o colegă de muncă cu o afecţiune mintală;
  • 80% dintre cei intervievaţi ar fi împotriva ca o rudă să se căsătorească cu o persoană cu o afecţiune mintală.

Aceste informaţii nu provin din România.

În literatura de specialitate, demenţa a fost descrisă ca fiind:

  • „o stare între viaţă şi moarte”;
  • „morţii vii”;
  • „a înlocuit cancerul, fiind cea mai temută boală”.

În continuare, psih. dr. Dan Gădălean propune un plan de acţiune pentru construirea unor comunităţi prietenoase cu demenţa şi subliniază că ar fi necesar să constituie o prioritate pentru toată lumea.
implicarea persoanelor cu demenţă;

  • confruntarea stigmei şi construirea înţelegerii reciproce;
  • organizarea de activităţi comunitare accesibile, corespunzătoare nevoilor persoanelor cu demenţă;
  • recunoaşterea şi confirmarea potenţialului persoanelor cu demenţă;
  • asigurarea accesului facil la diagnosticare precoce şi asistenţă post-diagnostic;
  • crearea de oportunităţi în cadrul comunităţii;
  • asigurarea suportului pentru a permite implicarea în comunitate;
  • crearea de opţiuni de călătorie consistente şi fiabile;
  • accesibilitatea mediului înconjurător;
  • conştientizarea demenţei în toate magazinele, firmele şi furnizorii de servicii, astfel încât personalul să înţeleagă şi să recunoască simptomele.

Evident, lista rămâne deschisă şi facem apel la fiecare membru al comunităţii să fie flexibil, implicat şi creativ.

Consecinţele stigmatizării unei persoane cu tulburări mintale sunt numeroase şi dramatice. Ascunderea suferinţei psihice din teama de a fi ironizat, temut şi respins duce la amânarea şi uneori la evitarea consultului psihiatric, cu implicaţii severe în evoluţia bolii.

Scăderea autostimei, sentimentele de jenă, eşec, ratare, anxietatea şi depresia sunt doar câteva dintre stările pe care le trăieşte pacientul. Stigma reduce accesul pacienţilor la resurse şi diferite oportunităţi (cum ar fi un loc de muncă) şi duce la scăderea stimei de sine, la izolare şi nefericire. În cele mai multe dintre formele sale publice, stigma generează discriminare şi abuz.

Cei mai mulţi dintre noi capătă prejudecăţi privind boala psihică din timpul copilăriei mici şi dobândesc anumite expectaţii; în timp, pe baza unor informaţii neclare cu un conţinut ameninţător, imaginaţia bogată a acestei vârste dezvoltă anumite tipuri de expectaţii privind boala psihică. Asemenea aşteptări şi convingeri sunt de obicei reafirmate şi consolidate prin interacţiunile sociale ulterioare.

Nucleul stigmatizării bolnavilor psihici şi a acelora care îi îngrijesc se bazează pe câteva convingeri şi prejudecăţi care, la rândul lor, ar necesita anumite măsuri specifice. [2]

Pentru finalul acestui articol, vă propun să vedeţi o activitate relativ simplă: plimbarea până acasă a unei PcD.

Dr. Ben Hicks (UK) a prezentat ieri acest videoclip, în cadrul workshop-ului său „O plimbare prin demenţă: promovarea conştientizării demenţei printr-o experienţă de realitate virtuală.” A Walk Through Dementia este o aplicaţie unică, cu scopul de a putea „intra” în viaţa unei PcD.

 
 
A cauta ajutor psihoterapeutic cand te afli intr-o dificultate sau cand suferi o tulburare psihica ramane un demers cu atat mai dificil de realizat cu cat stigmatizarea celor ce aleg sa intre intr-o psihoterapie este destul de raspandita. >>> “Shrink sau despre cum e sa fii in terapie”
 
 

Referinţe bibliografice

[1] „The welfare state”, 01.12.1942
[2] Florin Tudose, Psihopatologie şi orientări terapeutice în psihiatrie, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007

Foto: Dell Medical School, Michel Goedert, “Oskar Fischer and the study of dementia”, in Semantic Scholar; Flickr.com – Credit: National Institute on Aging, NIH.

Relatarea se bazează pe prezentarea susţinută de psih. dr. Dan Gădălean, precum şi pe studiul individual al autorului.

Citiţi aici toate relatările de la Conferinţa Naţională Alzheimer 2020

Teodora Dobrescu Cafe Gradiva psiholog clinician psihoterapie

Teodora Dobrescu

este psiholog clinician, absolventa a Masterului de Psihologie Clinica, Hipnoza si Interventii Terapeutice de Scurta Durata. Iubeste oamenii, este pasionata de psihoterapie, neurostiinte si interesata de tot ce este nou.

Toate articolele acestui autor

Tags: afecţiune mintalăAlzheimerautor: Teodora Dobrescuboala Alzheimerboala mintalaboala psihicadementamanifestare 2020: A 10-a ediţie a Conferinţei Naţionale Alzheimerrubrică: ImagostigmatizareavideoVino şi vezi

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Teodora Dobrescu

Teodora Dobrescu

este psiholog clinician, absolventa a Masterului de Psihologie Clinica, Hipnoza si Interventii Terapeutice de Scurta Durata. Iubeste oamenii, este pasionata de psihoterapie si interesata de tot ce e nou.

Citeşte şi

Salman Akhtar psihanalist
Cultură

Sinuciderea ca distrugere a Selfului total, la Winnicott şi Akhtar

by Alexandra Frîncu
9 februarie 2021
Psihanalistul Salman Akhtar sacrificiu
Cultură

Psihanalistul Salman Akhtar despre „ultimul strigăt de luptă” şi motivaţia sacrificială a terorismului

by Alexandra Frîncu
2 februarie 2021
antivaccinare vaccin covid-19 variola
Societate

Cei care susţin antivaccinarea în pandemia COVID-19 folosesc aceleași argumente de acum 135 de ani

by Paula Larsson
17 ianuarie 2021
Load More
Next Post
Alzheimer batrana doamna ingrijire apartinator

Am Alzheimer? Ce urmează după?

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Terapeuţi

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

22 noiembrie 2020
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

22 noiembrie 2020
Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Despre întâlnirile posibile
Cafe Gradiva

Despre întâlnirile posibile

8 octombrie 2020
“Metode proiective”
Cafe Gradiva

“Metode proiective”

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ultima oră

Mihai Rusen No Man's Land

Mihai Rusen: No Man’s Land

28 februarie 2021
tehnologii asistive boala Alzheimer carantină

„Rudele pacienţilor cu Alzheimer ne sunau aproape non-stop”: panică şi pregătiri în carantină

27 februarie 2021
Sindromul de fragilitate la vârstnici

Sindromul de fragilitate la vârstnici. Vă puteţi imagina o lume fără demenţă?

27 februarie 2021
îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer

Cine-i îngrijeşte (în vreme de pandemie) pe îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer?

26 februarie 2021
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalitici | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.