Copiii adulţi cu părinţi cu tulburare de personalitate narcisică

Deseori comportamentul unor parinti cu tulburare de personalitate narcisica este blamat si, sigur, multe dintre comportamentele lor sunt abuzive si manipulatoare. Aceste comportamente abuzive si manipulatoare ascund dureri profunde. Persoanele care sufera de tulburare narcisica sunt persoane foarte ranite la nivel psihologic. Asa cum oamenii pot fi raniti fizic, ei pot fi raniti si psihic si, ca sa faca fata durerilor psihice, ei activeaza mecanisme de aparare.

Tuburarea de personalitate narcisica se simte ca o fragilitate, ca o lipsa de granite sanatoase in jurul Sinelui care sa il protejeze, ca o lipsa de valoare personala intrinseca, ca o rusine toxica. Pentru ca acestea sa poată fi gestionate oamenii dezvolta mecanisme de aparare si apoi se relationeaza cu lumea prin aceste mecanisme de aparare. Persoanele cu tulburare de personalitate narcisica de cele mai multe ori nu sunt constiente de aceasta fragilitate personala.

Acei parinti cu tulburare de personalitate narcisica sunt persoane foarte ranite, iar o persoana foarte ranita, la randul ei, fara sa aiba neaparat intentia constienta de a ii rani pe cei din jurul sau, ii va rani pe cei din jurul sau, va recurge la mecanismele defensive intr-un mod in care ii poate rani pe ceilalti.

>> Despre Sinele la parinti cu tulburare de personalitate narcisica cititti si Mediul timpuriu si constructia Sinelui – influente si esente necesare

Daca reusim sa luam distanta fata de problemele unor parinti cu tulburare de personalitate narcisica si fata de modul in care acestia pun in act aceasta durere, poate fi de folos sa ne uitam dincolo de comportamentele lor. Si asta ne poate ajuta sa ne relationam cu acestia intr-un mod mai sanatos pentru noi. Este ok sa ne protejam de comportamentele lor abuzive si sa nu le luam personal, este important sa ne cunoastem propriile granite si sa ni le respectam in preajma lor.

Daca reusim sa facem asta, este posibil sa devenim empatici si fata de durerea prin care ei trec.

Sigur, daca tocmai te-ai simtit ranit(a) de o persoana cu tulburare narcisica, probabil ca te simti furios sau furioasa, iar tendinta poate ca este sa o ataci la randul tau, sa o critici. Prima reactie este de protectie si uneori cea mai buna protectie poate fi atacul. Asta reactie insa nu este de ajutor. Doar poate escalada conflictul. Si, sigur, nu prea esti preocupat(a) sa ii arati empatie. Ceea ce este de inteles. Abia dupa ce ai luat distanta fata de acea persoana si te-ai ingrijit de ranile tale si ti-ai recapatat controlul asupra propriilor granite, poti sa ajungi in acel punct in care poate o sa poti avea empatie fata de persoana cu tulburare narcisica, fie ca este vorba de un parinte sau de un (o) partener(a) de viata.

Copiii nu se pot proteja de propriii parinti cu tulburare de personalitate narcisica, de durerile lor personale.

Le vor lua personal. Ranile parintilor ii vor rani pe copii fara ca acestia sa se poata proteja.

Responsabilitatea copiilor adulti ai parintilor raniti narcisic este ca astazi, constientizand propriile rani, sa faca demersuri pentru a le ameliora si vindeca. Si, unde nu se pot vindeca, sa invete sa traiasca cu ele.

Dificultatea parintelui cu tulburare narcisica, de a fi empatic cu copilul sau vine si din faptul ca este prins in propria sa durere, este una cu durerea si nu o constientizeaza, doar reactioneaza din ea, nu este constient de propria sa durere, doar o pune in act. Scopul nu este sa condamnam pe acei parinti cu tulburare de personalitate narcisica, pentru ca ei la randul lor au fost raniti de propriii parinti si ranile lor le dau mai departe copiilor lor in mod inconstient.

Aceste dureri, traume nerezolvate se transmit inconstient transgenerational in speranta ca cineva le va vedea si le va vindeca.

La randul nostru, daca nu avem grija de propriile dureri, le vom transmite mai departe propriiilor copii in mod inconstient.

>> Heinz Kohut: Sinele narcisic tulburat si complexul Oedip

Ce se simt si ce gandesc copiii de parinti cu tulburare de personalitate narcisica

• Simt rusine toxica;
• Ca nu sunt suficient de buni;
• Ca nu isi gasesc locul;
• Nu stiu cine sunt ei;
• Nu sunt siguri pe ei insisi, au o incredere in sine scazuta;
• Se pot simti izolati si abandonati;
• Pot sa sufere de depresie;
• Pot dezvolta comportamente autodistructive;
• Nu isi cunosc limitele personale;
• Devin supercompetitivi;
• Pot avea dificultati de comunicare cu cei din jur;
• Pot avea dificultati in a primi iubire;
• Este posibil sa fie confuzi in legatura cu ce este iubirea. Cand un parinte se foloseste de copilul sau pentru a-si hrani nevoile narcisice, copilul invata ca asta este iubirea, si anume ca cineva sa se foloseasca de el;
• Manifesta co-dependenta in relatii;
• Se urasc si se ataca pe ei insisi;
• Lipsa de iubire neconditionata afecteaza copiii, acestia nu dezvolta un sens al sigurantei personale;
• Nu se simt valorosi prin ceea ce sunt;
• Sunt permanent infometati si deprivati de iubire parinteasca;
• Tanjesc dupa iubire si aceasta tanjire a lor devine un instrument de control pentru acei parinti cu tulburare de personalitate narcisica asupra copiilor lor;
• Le va fi dificil sa fie onesti cu ei insisi si autentici si sa se exprime ca atare pentru ca nu incredere;
• Se pot simti lipsiti de speranta si neputinciosi;
• Se pot simti ridiculizati atunci cand isi exprima vulnerabilitatea, atunci cand trec printr-o situatie dificila sau fac o greseala si cer ajutor. Copiii aflati in aceasta situatie invata repede ca nevoile lor sunt nedorite;
• Deoarece sunt crescuti sa ignore sau sa isi suprime sentimentul lor natural cu privire la cine sunt, ei devin instrainati de ei insisi. Copiii aflati in aceasta situatie isi vor dezvolta propriile mecanisme de aparare;
• Cand copiii refuza sa fie precum doreste parintele, acesta deseori ii ameninta si foloseste abuzul psihic asupra lor;
• Copiii au nevoie sa se atasaze de parintii lor si vor merge catre ei pentru a primi sprijin, suport si validare. Parintele narcisic este adesea incapabil sau nu doreste sa ofere validarea emotionala necesara copilului care este in crestere;
• Copiii care cresc intr-un astfel de mediu invata de timpuriu ca emotiile lor sunt coplesitoare pentru parinti si isi vor pierde inconstient contactul cu raspunsurile si sentimentele lor autentice, intelegand ca acestea pot fi intampinate cu ostilitate;
• Copiii care cer ce vor, vor afla in curand ca acest lucru nu este binevenit;
• Pentru copiii mici, imprevizibilitatea si tensiunea nerostita a unei astfel de familii pot fi foarte daunatoare. Majoritatea copiilor care experimenteaza aceste medii vor dezvolta raspunsuri la traume, inclusiv raspunsuri la traume complexe;
• Este posibil sa se lupte toata viata pentru a obtine acceptarea si iubirea pe care parintele narcisic nu le-a putut-o oferi.

Aspecte pe care le poti observa la parinti cu tulburare de personalitate narcisica

• Isi vad copiii ca pe o extensie a lor;
• Isi infantilizeaza copiii, ii dezaproba, ii critica excesiv;
• Submineaza independenta crescanda a copiilor;
• Se impotrivesc nevoii firesti de independenta a copiilor prin invinovatire, control, frica, criticism excesiv, dezaprobare;
• Copilul exista exclusiv pentru a le satisface nevoile si dorintele parintilor;
• Isi imping copiii sa fie perfecti pentru ca ei traiesc prin copii lor, prin realizarile copiilor;
• Nu isi pot iubi copiii neconditionat;
• Parintii narcisisti ​​sunt adesea focalizati pe ei insisi. Ei se vor raporta la copiii lor ca „auto-adjuvanti” care servesc pentru a le sustine imaginea lor;
• Vulnerabilitatea lor in jurul rusinii ii va face sa o proiecteze asupra celorlalti, inclusiv asupra copiilor lor. Vor proiecta pe copiii lor propria lor rusine cu care nu se descurca;
• Fiind confruntati cu nevoile emotionale ale unui copil, asta le poate aduce amintiri dureroase, uneori disociate, ale propriei copilarii. Aceste experiente vor fi mai mult decat suficiente pentru a-i impiedica sa poata empatiza cu copiii lor;
• Isi descarca furia narcisica pe copii atunci cand nu primesc atentia zilnica care sa le hraneasca nevoile narcisice;
• Orice semne de rebeliune sunt pedepsite cu amenintari de abandon si pedepse nejustificate;
• Acei parinti cu tulburare de personalitate narcisica nu accepta scuze atunci cand copiii gresesc. Se asteapta ca acestia sa stie cu ce au gresit fara sa li se explice;
• Familiile cu parinti cu tulburare de personalitate narcisica opereaza adesea intr-o atmosfera de inchisoare si secret, unde lipsesc granitele sanatoase si comunicarea asertiva. Atmosfera seamana uneori cu o zona de razboi, cu capcane ascunse si emotii care explodeaza;
• Parintele non-narcisist va incerca disperat sa evite declansarea furiei partenerului, in speranta ca lucrurile vor fi in regula, dar niciodata nu va sti cu adevarat la ce va veni acasa. Adesea, parintele non-narcisist isi va nega propriile emotii.

>> Selfie si nevoia de validare narcisica pe internet

Tulburarea sau adaptarea de personalitate narcisica (Elinor Greenberg)

Elinor Greenberg este formator international de terapie Gestalt. Ea ofera training despre diagnosticul si terapia adaptarilor de personalitate borderline, narcisice si schizoide.

Imi place abordarea ei si redau aici cateva dintre ideile prezentate de ea in cartea Borderline, narcissistic and schizoid adaptations. The pursuit of love, admiration, and safety despre adaptarea de personalitate narcisica.

Termenul de „tulburare de personalitate” este folosit pentru a descrie un set de probleme sau dificultati care isi au originea in copilarie si continua si in viata de adult. Aceste probleme au tendinta sa afecteze multe aspecte ale personalitatii unei persoane, de exemplu: sensul identitatii personale, comportamentele, ce anume persoana asteapta de la ceilalti.

Elinor Greenberg prefera termenul de „adaptare de personalitate” in loc de „tulburare de personalitate” pentru a sublinia faptul ca aceste dificultati isi au originea in adaptarea creativa la o situatie dificila din copilarie.

Persoana cu adaptare sau tulburare de personalitate narcisica este o persoana careia ii este greu sa isi regleze singura stima de sine. Ea are nevoie de validarea constanta a celorlalti pentru a nu cadea in depresia de ura de sine caracterizata prin rusine coplesitoare legata de perceptia sa ca este defecta intr-un mod ireparabil.

Narcisism sanatos versus narcisism defensiv sau patologic

Narcisism sanatos

Increderea in sine pozitiva este bazata pe o intelegere realista a propriiilor plusuri si minusuri.

Increderea in sine care este rezultatul narcisismului sanatos nu depinde de felul cum ne percep ceilalti. Este o forma consistenta de incredere in sine care nu este zdruncinata de greseli minore.

Narcisism defensiv sau patologic

Increderea in sine a unor parinti cu tulburare de personalitate narcisica depinde de parerea celorlalti. In interior persoanele sunt sigure de valorarea lor intrinseca, ca sunt valoroase.

>> Personalitatea narcisica si „cel mai bun” doctor

Tipuri de narcisism defensiv

1. Adaptarea narcisica exibitionista

• Narcisicul exibitionist afiseaza un sens al importantei grandioase.
• Acesta se asteapta sa fie tratat ca fiind special,
• Este preocupat de fantasme de putere, sanatate, frumusete sau iubire ideala nelimitata,
• Este indiferent la emotiile si starea de bine a celuilalt,
• Este exploziv in relatiile personale,
• Reactioneaza cu furie extrema la ceea ce percepe ca fiind desconsiderare umilitoare.

2. Adaptarea narcisica inchisa (timida)

• Narcisicului inchis ii este teama sa fie exibitionist intr-un mod deschis si sa ceara direct atentia si admiratia dupa care tanjeste.
• Narcisicul inchis a experimentat inca de timpuriu in viata sa umilirea, ceea ce l-a facut sa fie foarte conflictual in legatura cu a fi in lumina reflectoarelor.
• Narcisicul inchis incearca sa rezolve dilema: cum sa se simta special fara sa se deschida ca sa nu fie umilit si atacat. Incearca sa rezolve aceasta dilema prin a se ataca pe sine si de a ii idealiza pe ceilalti.

3. Adaptarea narcisica toxica

• Modul sau de a face fata propriului sens de inferioritate al narcisicului toxic este prin a incerca sa distruga sentimentul de competenta al celorlalti. Sau are resentimente pentru ca il consuma invidia pentru ceea ce isi imagineaza ca ceilalti au si el nu are.

Cine devine narcisic?

Conform cu ce spune Elinor Greenberg, trei tipuri de istorii de viata predomina.

• Copilul special

Este acea persoana careia i s-a spus in mod repetat de catre unul dintre parinti sau de amandoi ca este speciala, unica si perfecta. Parintii acesteia au incarcat-o cu fantasme despre realizari incredibile in ceea ce priveste sanatatea, puterea sau frumusetea pe care o sa le obtina cand o sa devina adult.

• Slujitorul care admira

Aceasta persoana a avut un parinte care era foarte narcisic si autoritar. Copil fiind, i se permitea sa se simta special atat timp cat avea grija de capriciile parintelui sau. In momentul cand acei parinti cu tulburare de personalitate narcisica se satura de el, parintele il ignora intr-un mod abrupt pana cand il voia din nou in preajma.

• Copilul umilit

Aceasta persoana a fost in mod repetat rusinata si umilita de catre unul dintre parinti sau de catre amandoi parinti cu tulburare de personalitate narcisica.

Acei parinti cu tulburare de personalitate narcisica au facut-o sa se simta ca s-a nascut defecta. Cand, copil mic, s-a aratat pe sine, o noua realizare a sa a fost facut sa se simta rusinata de sine insasi, de propriul corp. Parintii i-au spus ca este rau, urat, stupid sau pacatos.

Furia si atacurile narcisice

Daca ai crescut cu un parinte cu tulburare narcisica, probabil ca iti sunt cunoscute iesirile furioase ale acestuia, exploziile sale emotionale aparute, aparent din senin, si disproportionate fata de situatie. Aceasta furie se numeste furie narcisica.

Furia narcisica este o reactie pe care o are o persoana care sufera de tulburare narcisica atunci cand percepe un potential pericol sau amenintare la adresa perceptiei sale despre importanta si valoarea sa personala. Aceasta reactie este spontana, intensa si disproportionata fata de ce anume a declansat-o. Furia narcisica este alimentata de un puternic dispret fata de sine.

De exemplu, atunci cand persoana de la care primea admiratie se indeparteaza, cand nu ii mai acorda tratamentul aparte de pana atunci, acest comportament este perceput ca fiind nedrept, ca o lipsa de respect si activeaza rana narcisica care vine cu dureri insuportabile. Pentru a nu se confrunta cu aceste dureri, acei parinti cu tulburare de personalitate narcisica le proiecteaza in celalalt, iar celalalt devine sursa durerilor personale. Celalalt este „de vina” pentru aceste dureri. (Poti urmari o astfel de situatie de exprimare a furiei narcisice in clipul de la sfarsitul acestui articol).

Ce anume determina ca un parinte sa devina narcisic?

Este o combinatie de genetica, neurobiologie si mediu.

Aspecte pe care le poți observa la parinti cu tulburare de personalitate narcisica

• Mintea narcisica este preocupata sa determine victima sa se simta iubita inainte de a pune in act comportamente abuzive.
• Acei parinti cu tulburare de personalitate narcisica asteapta sa primeasca tratament special.
• Isi exagereaza inteligenta, succesul, puterea si imaginea.
• Lipsa sa de empatie face ca acei parinti cu tulburare de personalitate narcisica sa se foloseasca de ceilalti.
• Poate fi foarte gelos si ultrasensibil.
• Narcisicul are o foarte mare nevoie de control.
• Este perfectionist, cere de la ceilalti perfectiune.
• Are o nevoie foarte mare si constanta de aprecieri si validare.
• Acei parinti cu tulburare de personalitate narcisica II invinovatesc pe ceilalti pentru ceea ce simt.
• Narcisicul nu are limite.
• Este tot timpul stimulat de frica.
• Crede ca are dreptate in orice situatie.
• Este plin de insecuritati si frici.
• Nu isi asuma responsabilitatea pentru propriile nevoi, emotii, comportamente.
• Este stapanit de ambitia de a avea, de succese rasunatoare, atat in plan profesional, cat si in viata personala.
• Adesea narcisicul este extrem de preocupat de infatisarea sa si de vestimentatie.
• Ii exploateaza si Ii manipuleaza pe ceilalti pentru a-si atinge scopurile.

Dificultati

• Narcisicul poate intampina dificultati in a avea relatii apropiate, relatii de cuplu satisfacatoare, relatii de prietenie autentice.
• Se poate simti singur si neinteles.
• Acei parinti cu tulburare de personalitate narcisica pot sa sufere de depresie si anxietate.

Puncte forte

• Narcisicul poate avea succes in business.
• Este bun agent comercial.
• Ii este usor sa „se vanda”, pentru ca el crede ca este cel mai bun.

Cum vad lumea acei parinti cu tulburare de personalitate narcisica

• Au sentimentul ca sunt exceptionali si deasupra oamenilor de rand si ca li se cuvin mai mult decat celorlalti.
• In relatiile cu ceilalti acei parinti cu tulburare de personalitate narcisica se asteapta la atentie, privilegii, fara a se simti insa obligati la reciprocitate. Cand nu li se acorda privilegiile pe care le asteapta, devin furibunzi.
• Narcisicul manifesta destul de putina empatie, iar emotiile celuilalt nu o prea misca.
• Are o foarte buna parere despre sine si considera ca toata lumea (colaboratorii sai asociatii, societatea in intregime) trebuie sa-i impartaseasca propriul punct de vedere.
• Socoteste ca regulile sunt facute pentru oameni obisnuiti si, prin urmare, nu se aplica si propriei persoane.
• Considera ca pentru meritele sale exceptionale i se cuvine o viata sociala sclipitoare.

Sa intelegi comportamentul mamei sau al tatalui tau cu tulburare narcisica din perspectiva ei / lui

• Parintele narcisic vede copilul ca fiind o extensie a sa si nu o persoana diferita cu nevoi diferite.
• Totul are legatura cu ea / el.
• Fiind prinsi in propriile traume, acei parinti cu tulburare de personalitate narcisica nu vor fi capabili sa fie empatici cu nevoile emotionale ale unui copil. Un copil poate activa amintiri dureroase ale propriei copilarii nevindecate ale unui parinte narcisic si acestea vor fi proiectate pe copil, va fi facut raspunzator de ceea ce simte parintele. Propriul sentiment de rusine, de inadecvare va fi proiectat pe copil si i se va spune deseori: „sa nu ma faci de rusine” sau „m-ai facut de rusine” atunci cand copilul nu se comporta asa cum vrea parintele.

Cum sa interactionezi cu parinti cu tulburare de personalitate narcisica

• Nu lua personal comportamentul acelor parinti cu tulburare de personalitate narcisica.
• Ai grija de tine si de granitele tale.
• Nu promite sa faci pentru ei mai mult decat esti dispus sa faci.
• Nu ii oferi detalii despre viata ta personala, detalii care ar putea fi folosite ca munitie impotriva ta.
• Ofera-i apreciere ori de cate ori este onesta.
• Unor parinti cu tulburare de personalitate narcisica incearca sa le explici reactiile celorlalti.
• Sa pastrezi discretia asupra reusitelor si privilegiilor tale.
• Fii atent(a) la incercarile acestuia de manipulare.
• Nu te astepta la recunostinta din partea acelor parinti cu tulburare de personalitate narcisica.
• Comunica-ti limitele. De exemplu, pregateste cateva fraze prin care sa iti comunici limitele cand mama ta incepe sa iti spuna ca nu e bine ceea ce faci. Spune-i pur și simplu, pe un ton respectuos, dar ferm, ceva de genul: Ai modul tau de a face lucrurile, iar eu il am pe al meu si nici unul dintre noi nu greseste. Daca limitele tale nu sunt respectate, atunci poti sa pleci din camera.

Recomandari daca ai crescut avand parinti cu tulburare de personalitate narcisica

• Stai alaturi de tine, de adevarul tau interior, de propria ta individualitate.
• Invata sa te exprimi pe tine asa cum esti.
• Respecta-te pe tine insuti / insati.
• Fii bland(a) cu tine insuti / insati.
• Pastreaza distanta fizica si emotionala fata de parinti cu tulburare de personalitate narcisica.
• Accepta ca nu depinde de tine ca acei parinti cu tulburare de personalitate narcisica sa se schimbe.
• Constientizeaza ca spusele si comportamentele unor parinti cu tulburare de personalitate narcisica nu erau despre tine, erau despre ei si propriile lor traume si nu esti tu responsabil(a) pentru acestea.
• Invata sa fii empatic(a) cu tine insuti / insati.
• Cauta suport pentru tine in comunitatea ta, prieteni, asociatii profesionale, psihoterapeuti etc.
• Cauta un psihoterapeut care sa te ghideze in vindecarea traumelor tale daca ai crescut cu parinti cu tulburare de personalitate narcisica si te resimti.

Psihoterapia copiilor adulti cu parinti cu tulburare de personalitate narcisica

Daca ai crescut cu un parinte sau cu parinti cu tulburare de personalitate narcisica, psihoterapia te poate ajuta sa iti intelegi trecutul si sa iti imbratisezi prezentul. Te poate ajuta sa te descoperi pe tine, sa afli cine esti, care iti sunt granitele si sa le respecti, sa te iubesti pe tine. Te poate ajuta sa transformi rusinea toxica si sa nu iti mai asumi responsabilitatea pentru durerile celorlalti, ci sa inveti sa iti asumi responsabilitatea pentru binele tau. Iubirea pe care nu o ai pentru tine nu o poti oferi nimanui si nici nu o poti primi de la nimeni. Iubirea ta fata de tine insuti / insati este responsabilitatea ta. Este calatoria ta si numai tu o poti face pentru tine.

>> Vedeţi ce spune Otto Kernberg despre tulburarile de personalitate severe pentru a intelege mai bine cum se poate desfasura relatia cu parinti cu tulburare de personalitate narcisica

Parinti cu tulburare de personalitate narcisica si tulburarea narcisica in filme

Poate ca te-ar ajuta sa urmaresti filme care redau povesti ale unor persoane si parinti cu tulburare de personalitate narcisica. Ele iti pot oglindi aspecte care sa te ajute sa iti clarifici viata alaturi de o persoana cu tulburare de personalitate narcisica.

Mommie Dearest (r. Frank Perry, 1981)

Christina Crawford este fiica adoptata a actritei Joan Crawford. Christina si-a publicat amintirile despre copilaria ei si relatia dificila si foarte dureroasa cu mama adoptiva in cartea cu titlul Mommie Dearest. Este, poate, o buna ilustrare a relaţiilor copiilor cu parinti cu tulburare de personalitate narcisica.

In 1981 a aparut filmul cu acelasi nume, care are la baza cartea scrisa de Christina Crawford.

Filmul o prezinta pe mama adoptiva a lui Christina Crawford, actrița Joan Crawford, ca pe o mama abuziva si manipulatoare.

Sunt multe controverse legate de dezvaluirile Christinei. Nu stiu care este adevarul despre relatia lor, insa ceea ce mi se pare relevant de ascultat si observat este dinamica dintre ele doua, experienta subiectiva a Christinei in relatia cu mama sa adoptiva, care este posibil sa fi suferit de tulburare narcisica sau tulburare borderline, si felul in care Christina Crawford a supravietuit acestor abuzuri. Pe de alta parte se poate observa si durerea mamei sale si furia narcisica care se activeaza atunci cand Christina nu este intr-un anume fel dorit de mama sa. Pot doar sa speculez, uitandu-ma la clipul de mai jos, cum ca mama Cristinei probabil ca avea nevoie sa se simta importanta si valoroasa, iar in interiorul ei nu se simtea suficient de importanta si valoroasa si punea aceasta presiune pe fiica ei, ca ea sa ii ofere aceasta importanta si sa ii valideze sensul valorii personale, sa ii hraneasca aceste nevoi. Si cum acest lucru nu este posibil, un copil nu isi poate hrani narcisic mama, acest fapt a provocat furia narcisica a mamei sale pe care a revarsat-o asupra ei.

>> În legătură cu înţelegerea acelor parinti cu tulburare de personalitate narcisica citiţi şi ce spune Heinz Kohut despre personalitatile narcisice

In filmuletul de mai jos poti urmari un moment din film care reflecta aceasta dinamica dureroasa dintre mama si fiica.

The Devil Wears Prada (r. David Frankel, 2006)

In filmul Diavolul se imbraca la Prada, Meryl Streep joaca rolul „sefului narcisic” Miranda Priestly. Personajul le inspira teama si intimidare angajatilor sai. Este un exemplu de tulburare narcisica.

Big Eyes (r. Tim Burton, 2014)

Big Eyes este un film biografic care se bazeaza pe viata artistei Margaret Keane si ilustreaza casatoria ei cu Walter Keane. El, Walter, a vazut in ea un potential de exploatat si s-a casatorit cu ea. Ea, vulnerabila, nesigura pe ea, cu un copil de crescut, a acceptat. Aparent amandoi erau artisti, insa s-a dovedit ulterior ca ea este artista autentica. El doar si-a asumat meritele in locul ei. Profilul prezentat in film al lui Walter Keane seamana cu profilul unei persoane cu tulburare narcisica.

>> 4 filme TED despre tulburarile psihice

Bibliografie

• Elinor Greenberg, Borderline, narcissistic and schizoid adaptations. The pursuit of love, admiration and safety, Createspace Independent Publishing Platform, 2016
• Lorna Mayers, Adult Children of Narcissistic Parents: A Guide to Understanding Narcissism and Overcoming Relationships With Mothers and Fathers With Narcissistic Personality Disorder, publicată în regia autorului, 2019
• Linda Martinez-Lewi, Ghidul narcisistului, Editura Globo, 2017
• François Lelord, Christophe André, Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile, Editura Trei, 2003