Fără dorință de evoluție, nu poate exista un travaliu asupra sinelui.
Metagenealogia înțelege ființa umană ca fiind un întreg alcătuit din mai multe elemente esențiale, crede Alejandro Jodorowsky, fiecare o dimensiune reprezentativă pentru diferitele fațete ale existenței individiuale și ale dinamicii psihice în care arborele își manifestă influența. Este vorba astfel de patru mari centre sau ego-uri, spune Alejandro Jodorowsky, fiecare „dotat cu limbajul său distinct”, și anume: intelectual, emoțional, sexual / creativ și material.
- Egoul intelectual: la nivel personal este marcat rigiditate și manifestă nevoia de a deține controlul, de a supraanaliza totul, tendințele provenind din teama față de haos. La nivelul care transcende personalul, acest centru este capabil de a renunța la nevoia de a analiză și înțelegere pentru a se armoniza, pentru a deveni parte din întreg, putând tolera incertitudinea și dezordinea.
- Egoul emoțional: la nivel personal manifestă tendințe egoiste și egocentrice, confundând iubirea cu posesiunea. La nivel transpersonal însă, înțelege că echilibrul vine din capacitatea de a împărtăși și duce mai departe ceea ce este dat, este capabil să-și manifeste identitatea afectivă și să se lase pătruns de trăire, fără a se confunda cu aceasta.
- Egoul sexual și creativ: la nivel personal este acaparator și are tendințe narcisice, megalomane, căutând satisfacția și victoria prin înfrângerea și dominarea celorlalți. La nivelul care transcende personalul, este capabil de autocontrol și de autoconținere, putând investi în acțiuni colective, înțelegâng că este mai degrabă vorba despre colaborare și de a fi nu creație în sine, ci facilitator al acesteia.
- Egoul corporal: la nivel personal este dominat de vanitate și de lipsa de măsură, având iluzii de nemurire și invulnerabilitate. La nivel transpersonal, însă, este capabil să accepte limitele inerente dimensiunii sale fizice, materiale, înțelegând că nu el, individul, este nemuritor, ci umanitatea în sine, reușind astfel să se ridice deasupra condiționărilor și a prescripțiilor sociale, culturale.
>> În rolurile principale: Sinele, Eul şi Supraeul
Metagenealogia pretinde că măsura în care aceste patru centre se armonizează sau se „colonizează” (invadează) unele pe celelalte determină măsura echilibrului sau dezechilibrului din viața și destinul individual. Mai mult decât atât, înțelegerea modurilor în care acțiunea lor conjugată influențează destinul individual permite de fapt accesarea mecanismelor și a forțelor de eliberare față de aceste influențe:
Pentru a ne depăși limitele, trebuie să începem prin a le atinge.
Iată de ce depășirea aceasta a limitelor reprezintă de fapt posibilitatea de a ne manifesta forța creatoare și de a ne elibera de destinele impuse de către genealogie, consideră Alejandro Jodorowsky, care încearcă să conserve, cu orice preț, un status quo depășit ori inactual pentru relevanța destinului individual.
>> Metagenealogia, între comoara şi capcana arborelui familial
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.
Urmăriţi-ne pe WhatsApp
Abonaţi-vă la Newsletter
Bibliografie: Alejandro Jodorowsky, Marianne Costa, Metagenealogia. Familia este şi comoară, şi capcană, Editura Philobia, Bucureşti, 2020
Foto: pawel szvmanski / Unsplash