• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Terapeut? Înscrie-te!
Prima pagină Psi

Rata sinuciderilor a scăzut în primele 6 luni de pandemie COVID-19, spun studiile

Au fost mai puţine sinucideri în pandemie, în pofida îngrijorărilor că incertitudinea acestei perioade le-ar putea creşte numărul.

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Psi, Psihiatrie
0
Rata sinuciderilor COVID-19 coronavirus

Rata sinuciderilor, în scădere în pandemie

153 Shares
Share153
Share
Pin
Tweet

Rata sinuciderilor a scăzut în primele 6 luni de pandemie COVID-19, sau cel mult s-a menţinut la acelaşi cote ca în anii anteriori, sugerează studii recente. Iar aceasta în condiţiile în care existau îngrijorări, dată fiind situaţia pandemică, că va exista o creştere drastică în numărul de sinucideri, pe fundalul ratelor de şomaj şi al consecinţelor sociale şi personale ale carantinei introduse în multe ţări.

Îngrijorarea că rata sinuciderilor ar putea creşte în această perioadă vine pe fundalul constatărilor că pandemia de coronavirus sau COVID-19 are însemnate efecte psihologice şi sociale, care vor persista, foarte probabil, luni şi ani de zile de acum înainte. Studiile realizate indică faptul că pandemia este asociaă cu distress, anxietate, frică de contaminare, depresie şi insomnie, în rândurile populaţiei şi printre profesioniştii din sistemul de sănătate şi îngrijire.

> Despre rata sinuciderilor în lume citiţi şi O sinucidere la fiecare 40 de secunde (opens in a new tab)” rel=”noreferrer noopener” class=”rank-math-link”>>> Despre rata sinuciderilor în lume citiţi şi O sinucidere la fiecare 40 de secunde

Rata sinuciderilor, îngrijorări în pandemie

Izolarea socială, anxietatea provocată de pandemie, teama de contagiune şi incertitudinea, stresul cronic şi problemele economice ar putea conduce la sporirea depresiei, anxietăţii în general, abuzului de substanţe şi a altor tulburări psihiatrice în populaţia vulnerabilă, inclusiv printre persoanele cu tulburări psihiatrice preexistente şi printre persoanele care locuiesc în regiunile cu un mare număr de cazuri de infectări cu COVID-19.

Citeştedespre

antivaccinare vaccin covid-19 variola

Cei care susţin antivaccinarea în pandemia COVID-19 folosesc aceleași argumente de acum 135 de ani

17 ianuarie 2021
Psihoterapeuţii se pot vaccina în etapa I împotriva COVID-19

Psihoterapeuţii se pot vaccina în etapa I împotriva COVID-19, confirmă Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea Împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV)

15 ianuarie 2021
psihoterapeutii si psihologii se pot vaccina in etapa I

Psihoterapeuţii şi psihologii se pot vaccina în etapa I a Campaniei de vaccinare împotriva COVID-19

11 ianuarie 2021

Or, condiţii psihiatrice precum tulburările de dispoziţie şi tulburările legate de abuzul de substanţe sunt asociate cu comportamentul suicidal. Din această perspectivă, criza COVID-19 ar putea creşte riscul de suicid în timpul pandemiei şi ulterior.

Iată tot atâtea motive pentru care s-a sugerat că ar trebui întreprinse campanii mediatice şi prin social media de promovare a sănătăţii mintale şi de reducere a distressului.

>> Despre sinucidere în vremuri de criză economică: Peste 1 000 de sinucideri din cauza crizei economice în Marea Britanie

Deocamdată, însă, este constatată o scădere ori cel mult, în unele ţări, o menţinere cât priveşte rata sinuciderilor comparativ cu perioadele similare ale anilor trecuţi. Pentru această evaluare, primele 6 luni scurse de la începutul pandemiei sunt considerate o perioadă rezonabilă de observaţie.

Rata sinuciderilor scade în vremuri catastrofale

Astfel, confom The Tyrol Suicide Register (TSR) care ia în evidenţă cazurile de suicid din Tirol, Austria, a fost comparată perioada 1 aprilie – 30 septembrie 2020 cu aceeaşi perioadă a anilor trecuţi, 2006-2019, constatându-se o scădere însemnată cât priveşte rata sinuciderilor în 2020.

Până acum, puţine date au fost publicate referitor la fluctuaţiile în rata sinuciderilor în timpul pandemiei. În Japonia, rata sinuciderilor la copii şi adolescenţii sub 20 de ani nu s-a schimbat semnificativ în perioada martie-mai 2000 comparativ cu perioadele similare din anii 2018 şi 2019. În Queensland, Australia a fost raportat că nu există nici o evidenţă că ratele de suicid s-ar fi schimbat faţă de anii anteriori – perioada de referinţă fiind de 7 luni începând cu declararea stării de urgenţă în sănătatea publică la 1 februarie 2020. În Norvegia a fost raportată o descreştere a numărului de sinucideri în primele trei luni după izbucnirea COVID-19, comparativ cu perioadele corespondente din anii 2014-2018.

Deşi ar putea părea paradoxal, nu este, de fapt, deloc neobişnuit că rata sinuciderilor nu creşte, ba chiar scade, cel puţin temporar, în timpul unor catastrofe, fie ele naturale sau produse de om. Un asemenea fenomen a fost înregistrat în vreme de război, de atacuri teroriste şi (deşi mai puţin evident) în timpul unor catastrofe naturale.

> “Cele 13 motive” sau despre glamourizarea suicidului la adolescenti (opens in a new tab)” rel=”noreferrer noopener” class=”rank-math-link”>>> “Cele 13 motive” sau despre glamourizarea suicidului la adolescenti

Poate că explicaţia pentru scăderea înregistrată în rata sinuciderilor în timpuri de catastrofă poate fi căutată, cel puţin parţial, în creşterea coeziunii sociale ca răspuns al societăţii la ameninţarea externă. Înaintea pericolului reprezentat de invizibilul şi aparent inevitabilul coronavirus problemele individuale par să rămână pe al doilea plan, măcar pentru o vreme. Din perspectivă psihodinamică, perceperea unui duşman exterior conduce la slăbirea sau dispariţia nevoii de a transforma agresiunea îndreptată spre exterior în agresiune faţă de sine, având ca rezultat o reducere, fie şi tranzitorie, a impulsurilor suicidare.

Deşi carantina şi restricţiile de circulaţie pot spori ideaţia suicidară, aşa cum s-a constatat în Statele Unite, augmentate fiind de izolare, problemele de sănătate, de incertitudine şi de pierderea unor persoane iubite, se pare că aceste efecte negative sunt compensate sau chiar inversate de altele. În primele luni ale pandemiei, în multe ţări – cum şi Austria – au fost iniţiate multe acţiuni sociale, de cartier şi între vecini; politicienii au promis sprijin financiar public – şi în parte l-au şi acordat, iar reglementările către un program scurt de muncă au redus rata şomajului. Au existat multe iniţiative şi campanii, mai mari şi mai mici, care au contribuit la prevenirea unei creşteri a ratei sinuciderilor.

> Prevenţia suicidului la vârsta înaintată (opens in a new tab)” rel=”noreferrer noopener” class=”rank-math-link”>>> Prevenţia suicidului la vârsta înaintată

Iniţiatorii acestor studii despre rata sinuciderilor susţin însă, cu prudenţă metodologică, faptul că rezultatele de până acum sunt, evident, numai parţiale şi limitate la o perioadă de timp şi că studiile vor trebui continuate, inclusiv după stingerea pandemiei, până la impunerea unor concluzii mai generale.

Citiţi mai multe la Cafe Gradiva despre pandemia de coronavirus / COVID-19 

Bibliografie

  • Eberhard A. Deisenhammer, Georg Kemmler, “Decreased suicide numbers during the first 6 months of the COVID-19 pandemic”, in Psychiatry Research, Volume 295, January 2021, 113623
  • Leo Sher, “The impact of the COVID-19 pandemic on suicide rates”, in QJM Oct 1;113(10):707-712. doi: 10.1093/qjmed/hcaa202

Foto: Joshua Rawson-Harris / Unsplash

Tags: coronavirusCOVID-19rata sinuciderilorrubrică: Ştirisinucidere / suicid

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

migrenă hiperexcitabil cortex vizual
Psi

Migrena presupune hiperexcitabilitatea nervoasă a creierului, sugerează un studiu din 2020

by Cafe Gradiva
3 decembrie 2020
Donald Trump presedintia identificare proiectiva
Cafe Gradiva

Sechele: Vindecându-ne de preşedinţia lui Donald Trump

by Cafe Gradiva
29 noiembrie 2020
De ce distanța (sau distanţarea) socială se numește „distanță socială”?
Societate

De ce distanța (sau distanţarea) socială se numește „distanță socială”?

by Alexandra Frîncu
29 noiembrie 2020
Load More
Next Post
Alejandro Jodorowsky Arborele genealogic

„Posesiunile” arborelui genealogic și „dezamorsarea” lor

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Terapeuţi

psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

22 noiembrie 2020
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

10 ianuarie 2021
Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Metagenealogia Alejandro Jodorowsky arborele familial
Psi

Metagenealogia, între comoara şi capcana arborelui familial

15 decembrie 2020
Cafe Gradiva

Luigi Zoja: Crestere accelerata sau limitare

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ultima oră

antivaccinare vaccin covid-19 variola

Cei care susţin antivaccinarea în pandemia COVID-19 folosesc aceleași argumente de acum 135 de ani

17 ianuarie 2021
Psihoterapeuţii se pot vaccina în etapa I împotriva COVID-19

Psihoterapeuţii se pot vaccina în etapa I împotriva COVID-19, confirmă Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea Împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV)

15 ianuarie 2021
Abraham Maslow autoactualizare numinos religia

Abraham Maslow: De ce nu reuşesc să inspire sistemele liberale

11 ianuarie 2021
psihoterapeutii si psihologii se pot vaccina in etapa I

Psihoterapeuţii şi psihologii se pot vaccina în etapa I a Campaniei de vaccinare împotriva COVID-19

11 ianuarie 2021
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalitici | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Acest site utilizează module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.