• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Terapeut? Înscrie-te!
Home Psi

Catharsisul emoţional şi procesare cognitivă în scrierea creativă

Procesul de scriere creativă nu se concentrează doar asupra emoțiilor, ci și asupra evenimentelor și a cognițiilor despre acestea.

Alexandra Frîncu by Alexandra Frîncu
in Psi, Psihoterapie
0
catharsisul emotional scrierea creativa

Rolul catharsisului emoţional în scrierea creativă

143 Shares
Share143
Share
Pin
Tweet

Printre mecanismele de acțiune reparativă ale scrierii creative au fost amintite atât catharsisul emoțional și confruntarea cu afectele inhibate anterior, cât și (re)procesarea cognitivă și expunerea repetată; fiind vorba despre efecte benefice în ceea ce privește reducerea simptomatologiei și îmbunătățirea stării de bine general pe care participanții au enunțat-o, cercetările au analizat îndeaproape aceste mecanisme pentru a descoperi resorturile după care funcționează actul de scriere creativă în cazul ameliorării traumatice.

Cu toate că poate părea un mecanism intuitiv de acțiune, catharsisul emoțional este considerat a fi printre cele mai puțin probabile; ipoteza conform căreia scrierea expresivă operează printr-un atare proces nu poate fi susțină, dat fiind că participanții nu se află în completă negare ori refulare față de conținutul tramatic sau afectiv dificil.

Mai mult decât atât, procesul de scriere creativă nu se concentrează doar asupra emoțiilor implicate, ci și asupra evenimentelor în sine și a cognițiilor despre acestea, astfel că abordarea este una mult mai cuprinzătoare și mai nuanțată în ceea ce privește procesarea psihică. Nu în ultimul rând, demersul de scriere creativă determină ca efect imediat creșterea afectivității negative, ci nu sentimentul de eliberare a tensiunii emoționale – așa cum este cazul catharsisului – astfel încât beneficiile relatate ulterior nu pot fi corelate nici cu cantitatea de emotivitate negativă ori distres exprimat sau raportat imediat după scris.

În aceeași idee, teoria care favorizează mecanismul de confruntare cu afectele anterior inhibate este discutabilă în rândul rezultatelor diferitelor studii și cercetări; ipoteza afirmă că neexprimarea afectivă determină acumularea de tensiune emoțională, cu efecte atât în plan psihologic (ruminație, gânduri obsesive), cât și în plan fiziologic (somatizare, procese inflamatorii). Aceste efecte pot fi combătute prin confruntarea evenimentului traumatic și a emoțiilor asociate acestuia, confruntare realizată prin verbalizare și conștientizare, ceea ce ar determina scăderea tensiunii atât psihice, cât și fiziologice.

Citeştedespre

depresie şi poluare urbană

Depresie şi poluare urbană: ce spune un studiu din 2019

5 aprilie 2021
anatta în budism

Anatta în budism, non-sinele și neuroplasticitatea ca expresie a identității

24 martie 2021
escapismul simtul realitatii fantezie

Escapismul ca diversiune: cum ne regăsim (sau nu) pe noi înșine

17 martie 2021

O astfel de confruntare presupune traducerea evenimentului în cuvinte, permițând integrarea cognitivă și înțelegerea, ceea ce susține reducerea activității fiziologice asociată cu inhibiția (inflamația) și ruminațiile. Totuși, în ciuda intuitivității acestei teorii, studiile au demonstrat faptul că demersul de scriere creativă are drept rezultat îmbunătățirea semnificativă a numeroși makeri biochimici ai funcționării imunitare.

Acest fapt relevă că exprimarea prin scris poate reduce stresul fiziologic cauzat de inhibiție, însă nu înseamnă că în mod necesar dezinhibiția este mecanismul cauzal al acestor efecte biologice. Mai mult decât atât, participanții care au scris anterior despre traume pe care nu le-au mai relatat nimănui nu au înregistrat nici un fel de îmbunătățire a stării de bine față de cei care au scris despre traume anterior împărtășite. Astfel că, așa cum Baikie și Wilhelm (2005) concluzionează, deși inhibiția poate juca un rol important, beneficiile observate ale scrierii creative nu sunt în totalitate determinate de reducerea acestui proces inhibitoriu.

Formulată pe același principiu, teoria expunerii afirmă că procesul de scriere îi pune pe participanți în mod repetat în contact cu evenimentele și conținuturile traumatice, determinând astfel fie desensibilizarea, fie stingerea răspunsurilor negative față de acestea. Totuși, rezultatele variabile pe care cercetările le-au obținut fac dificilă de susținut această teorie, cu toate că revizitarea emoțională și cognitivă a unei situații poate aduce, în timp, noi semnificații și noi perspective asupra acesteia (deși nu se poate vorbi de determinare exclusivă, cât mai degrabă de corelare în prezența unor variabile confundate precum acumularea de expriență ulterioară).

Se remarcă astfel că teoriile care nu iau în calcul dimensiunea (re)procesării și resemnificării cognitive se dovedesc a fi insuficiente pentru a explica rezultatele suprinzătoare pe care actul de scriere creativă le aduce în cazul persoanelor non-clinice și al pacienților clinici. De aceea, procesarea cognitivă și dezvoltarea unei narațiuni coerente sunt mecanisme nu doar mult mai plauzibile, ci și mult mai bine susținute de dovezile studiilor clinice.

În cazul procesării cognitive, cercetările sugerează faptul că scrierea permite organizarea și structurarea memoriei traumatice, așa încât schemelor de reprezentare a sinelui și a celorlalți le este permisă adaptarea la noile semnificații. Astfel, aflată în strânsă legătură cu dezvoltarea unei narațiuni coerente despre sine și lume, scrierea creativă permite moderarea semnificațiilor prin utilizarea cuvintelor care să permită procesarea activă – cuvinte marcate ca fiind pozitive, precum verbele „a înțelege”, „a realiza” și cauzalele „pentru că”, „motiv” etc.

Se remarcă așadar existența unui proces activ de procesare cognitivă a conținuturilor traumatice și a semnificațiilor acestora pentru existența individuală – ceea ce este în acord cu literatura de specialitate referitoare la memoria traumatică și la intervenția terapeutică în tratarea traumelor, conform lui Bessel van der Kolk.

Mai mult decât atât, studiile lingvistice au demonstrat faptul că utilizarea variată de la o sesiune la alta a pronumelor este corelată cu ameliorarea stării de sănătate, ceea ce poate reflecta procesul de transformare a modului în care participanții se percep pe sine în relație cu ceilalți și cu lumea.

În concluzie, putem afirma faptul că scrierea creativă reprezintă un demers activ de introspecție ghidată prin care se poate realiza încorporarea emoțională și cognitivă a conținuturilor experiențiale negative și traumatice, alături de atât resemnificarea acestora, cât și a structurilor sinelui, astfel încât mecanismele psihice să permită adaptarea indentității la noile perspective față de sine și de lume.

>> Scrierea creativă ca act de reparație şi resemnificare a traumei

Bibliografie

Baikie, A., K., Wilhelm, K. (2005). Emotional and physical health benefits of expressive writing. BJPsych Advances – Advances in Psychiatric Treatment, Vol. 11, issue 5, September 2005, pp. 338-346.

Foto: Ana Tavares pe Unsplash

Tags: autor: Alexandra Frîncucatharsisrubrică: Gradivariumrubrică: În vedetăscrierea creativăscrierea expresivătraumă

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Alexandra Frîncu

Alexandra Frîncu

este psiholog clinician, consilier psihologic și formator acreditat. A fondat proiectul Cronica de psihologie din dorința de a apropia mai mult dimensiunea teoretică de cea practică a psihologiei.

Citeşte şi

Îngrijitorii persoanelor cu demenţă
Psi

Îngrijitorii persoanelor cu demenţă, „pacienții tăcuți” din spatele bolii Alzheimer

by Teodora Dobrescu
10 martie 2021
scrierea creativă expresivă traumei
Psi

Scrierea creativă ca act de reparație şi resemnificare a traumei

by Alexandra Frîncu
4 martie 2021
tehnologii asistive boala Alzheimer carantină
Psi

„Rudele pacienţilor cu Alzheimer ne sunau aproape non-stop”: panică şi pregătiri în carantină

by Teodora Dobrescu
10 martie 2021
Load More
Next Post
Îngrijitorii persoanelor cu demenţă

Îngrijitorii persoanelor cu demenţă, „pacienții tăcuți” din spatele bolii Alzheimer

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Terapeuţi

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

22 noiembrie 2020
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

22 noiembrie 2020
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

22 noiembrie 2020
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

10 ianuarie 2021
Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Câţi dintre copiii identificaţi cu “tulburări ale deficitului de atenţie” nu sunt mai degrabă isterici?
Cafe Gradiva

Câţi dintre copiii identificaţi cu “tulburări ale deficitului de atenţie” nu sunt mai degrabă isterici?

16 noiembrie 2020
Umanism si paradox in logoterapie
Cafe Gradiva

Umanism si paradox in logoterapie

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ultima oră

depresie şi poluare urbană

Depresie şi poluare urbană: ce spune un studiu din 2019

5 aprilie 2021
anatta în budism

Anatta în budism, non-sinele și neuroplasticitatea ca expresie a identității

24 martie 2021
Gemma Habibi de Robert Prosser: Bătaia e ruptă din raiul fricii (spectacol online)

Gemma Habibi de Robert Prosser: Bătaia e ruptă din raiul fricii (spectacol online)

20 martie 2021
escapismul simtul realitatii fantezie

Escapismul ca diversiune: cum ne regăsim (sau nu) pe noi înșine

17 martie 2021
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalitici | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.