Depresie şi poluare urbană. Dacă numeroase orientări terapeutice și studii anterioare au demonstrat cu certitudine existența unei legături între un mediu timpuriu traumatic și tulburările depresive și anxioase de la vârsta adultă, o nouă cercetare evidențiază un alt factor de mediu ce acționează în același sens, indicând o legătură între depresie şi poluare urbană.
Realizat pe populație britanică, studiul despre legătura dintre depresie şi poluare urbană a revelat faptul că acei copii care locuiesc în zone cu cele mai ridicate nivele ale poluării aerului atunci când sunt tineri (12 ani) prezintă un risc de trei până la patru ori mai crescut de a dezvolta o tulburare depresivă la vârsta de 18 ani, risc crescut în special pentru aceia care locuiesc în cele mai poluate zone.
>> Vedeţi aici O poveste despre depresie şi anxietate
Cercetătorii explică această legătură dintre depresie şi poluare urbană din perspectiva vârstei, în sensul în care copilăria și adolescența reprezintă perioade de vulnerabilitate, date fiind rapiditatea și amploarea restructurărilor și dezvoltării cerebrale.
Studiul a inclus aproape 300 de participanți și a ilustrat astfel o diferență semnificativă între riscul creat de expunerea la un mediu nociv, din punct de vedere al calității aerului, și unul fizic, în special din punct de vedere al calității relațiilor (date anterioare indicând, pentru copiii crescuți în medii abuzive fizic, un risc cu 1,5 ori mai ridicat de a dezvolta o tulburare depresivă).
Aceste informații sunt cu atât mai importante având în vedere faptul că cercetarea a ținut cont și de alți factori care ar putea afecta sănătatea mentală, cum ar fi istoricul familial de tulburări mentale, nivelul veniturilor, bullying-ul sau fumatul, precum și nivelurile de anxietate și ADHD – negăsind în nici unul dintre aceste cazuri o legătură cu nivelurile de poluare a aerului.
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.
Urmăriţi-ne pe WhatsApp
Abonaţi-vă la Newsletter
Cu toate acestea, o legătură a fost constatată în ceea ce privește comportamentele antisociale, riscul apariției acestora fiind de trei până la cinci ori mai ridicat.
>> Depresia introiectivă şi depresia anaclitică: pledoarie pentru psihodiagnostic
Care este legătura dintre depresie şi poluare urbană?
Deși nu a putut fi stabilit și un rezultat semnificativ statistic (din cauze ce țin de eșantionare) între depresie şi poluare urbană, această informație reprezintă un semn de întrebare pe care cercetarea l-a ridicat și care subliniază și din acest punct de vedere necesitatea considerării serioase a calității precare a aerului ca factor potențial nociv asupra sănătății mentale (cercetări anterioare oferind dovezi solide care susțin ipoteza conform căreia poluarea aerului are drept efect o reducere semnificativă a nivelurilor inteligenței).
Scopul principal al studiului prezent nu a fost să investigheze în mod specific cauzele depresiei la adolescenți, însă oferă date concrete care indică spre posibilitatea ca inflamația corticală să fie determinată de poluarea toxică:
este binecunoscut faptul că particulele poluante sunt suficient de mici încât să treacă de bariera sangvină a creierului și de asemenea cunoaștem faptul că există legături certe între procesele inframatorii cerebrale și dezvoltarea simptomelor depresive,
conchide conducătoarea studiului.
>> No Globes: poluare idilică într-un glob de sticlă
Resurse bibliografice
Growing up in dirty air ‘quadruples chances of developing depression’
Foto: Aigerim Kalysheva / Unsplash
