• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut
Home Psi Psihanaliză

April Fallon şi Rama Rao Gogineni despre ataşament şi dorinţa de intimitate

Dinamica atașament-intimitate arată că formele timpurii de atașament pun baza calității relațiilor romantice de la vârsta adultă.

Alexandra Frîncu by Alexandra Frîncu
in Psihanaliză, Psi
April Fallon şi Rama Rao Gogineni
56
SHARES
Share

În capitolul scris în colaborare pentru volumul Intimitatea (coordonat de Salman Akhtar şi Gurmeet Kanwaal), April Fallon și Rama Rao Gogineni descriu intimitatea ca referindu-se „la privat și personal”, putând implica apropiere „psihică, fizică (incluzând una sexuală și de afecțiune), socială și / sau emoțională.” (p. 68)

Descrierea oferită are drept scop relevarea mai multor paliere ale spectrului intimității – fizic, emoțional, social, intelectual, spritual și chiar recreațional, conform lui April Fallon și Rama Rao Gogineni. Mai mult decât atât, afirmă autorii,

Intimitatea adultă implică, deci, cunoașterea și acceptarea propriilor sentimente și comportamente, împărtășirea lor sinceră și acceptarea trăsăturilor interne bune și rele, conștiente și inconștiente ale celuilalt. (p. 68)

Din acest punct de vedere, se observă faptul că intimitatea ca abilitate relațională reprezintă o capacitate care nu doar că se referă la posibilitatea de a stabili legături autentice și asumate cu un altul, ci se și bazează pe aceasta – astfel că nu se poate să nu se țină cont de contribuția pe care o aduce atașamentul (ca fenomen esențial în dezvoltarea capacității de relaționare cu ceilalți) fenomenului intimității.

>> Horst Kächele: “Ataşament, reglare afectivă şi sincronizare mutuală în psihoterapia adultului”

April Fallon și Rama Rao Gogineni despre intimitate

Citându-l pe Cassidy (2001), April Fallon și Rama Rao Gogineni descriu patru „capacități esențiale necesare pentru intimitate”, capacități care derivă din „îngrijirea sensibilă” a persoanei de îngrijire primară, precum și „din calitatea ulterioară a atașamentului pe care o dezvoltă copilul”; astfel, este vorba despre capacitatea de a căuta îngrijire, de a oferi îngrijire, de a se simți confortabil cu un sine autonom și de a negocia.

Citeştedespre

Vernisajul expoziţiei „Neurodiversitatea în art-terapie: explorarea talentelor ascunse”, Bucureşti, 1 iunie 2023

Vaginismul: afecțiunea frecventă care duce la sexul dureros

Depresia la copil în 11 simptome

Dacă primele două capacități – de a căuta și de a oferi îngrijire – surprind dinamica afectiv-intimă din cadrul relațiilor bazate pe atașament (indiferent de vârstă), următoarele două, spun April Fallon și Rama Rao Gogineni, descriu reperele în funcție de care intimitatea sănătoasă se stabilește ținând cont atât de măsura în care identitatea persoanei este structurată în mod adecvat, cât și de capacitatea individului de a-și negocia spațiul personal în relație cu ceilalți – altfel spus, de a stabili granițe sănătoase, responsabile, mature.

>> Atașamentul în psihoterapie și fiicele foarte tinere ale psihanalizei

Autonomia este importantă în intimitate, pentru că îi permite individului să se apropie de celălalt, fără a-i fi teamă că va fi înghițit cu totul. (p. 94)

Considerând că, spun April Fallon și Rama Rao Gogineni, „capacitățile de îngrijire sunt o funcție proprie celor care au fost la rândul lor îngrijiți” (p. 78), se înțelege de ce capacitatea de a stabili relații intime sănătoase poate fi deficitară în cazul formării unui tipar de atașament anxios:

Îngrijirea eficientă determină calitatea legăturii de atașament dintre copil și mamă și are un puternic impact asupra capacității copilului de a deveni un viitor îngrijitor pentru copiii proprii, precum și asupra capacității de a crea legături romantice și de amiciție. (p. 78)

Salman Akhtar, Intimitatea, Editura Trei
Gurmeet Kanwal, Salman Akhtar, Intimitatea, Editura Trei

Desprindem de aici două dintre componenetele esențiale atât ale atașamentului, cât și ale intimității – și anume siguranța relațională și încrederea în celălalt. Departe de a fi vorba de a crea un mediu perfect sau ideal din aceste puncte de vedere (lucru imposibil, de altfel), este importantă și înțelegerea faptului că nu perfecțiunea este cea care dă măsura echilibrului nici al intimității, nici al atașamentului; așa cum April Fallon și Rama Rao Gogineni afirmă „majoritatea copiilor tolerează un anumit nivel de insensibilitate parentală”, nefiind afectați în măsura în care „îngrijitorii primari nu sunt ostili sau înspăimântători” și pot gestiona „într-o manieră rezonabilă” echilibrul dintre nevoia de atașament și nevoia de explorare (p. 77). Atunci însă când intruziunea și insensibilitatea devin excesive se întâmplă ca sistemul de atașament al copilului să fie dat peste cap în reperele sale cu privire la ce reprezintă prea mult sau prea puțin, bun sau rău, acceptabil sau intolerabil.

NEWSLETTER Cafe Gradiva

peste 3 000 de abonaţi

Aflaţi pe email despre evenimentele, articolele, ideile şi interpretările cu sens.

EMAILUL DV.

În fine, ca ultimă idee a autorilor April Fallon și Rama Rao Gogineni referitoare la interacțiunea dintre cele două fenonene, este de precizat modul în care atașamentul se modifică odată cu dezvoltarea copilului, surprinzând în acest fel și măsura în care ajunge să modeleze relațiile sale cu cei din jur. Dacă, într-o primă fază, legătura primară de atașament și nevoia de proximitate cu figura primară de atașament ajung să fie treptat înlocuite cu o reprezentare mentală a sa, într-o fază ulterioară atingerea, nevoia de contact începe să includă nevoia de intimitate sexuală – în perioada adolescenței și a vârstei adultului tânăr. Într-o ultimă etapă, însă, asimetria îngrijirii observată în perioada copilăriei este substiuită sentimentului de securitate împărtășit, precum și așteptărilor și comportamentelor de îngrijire care presupun o mare mare reciprocitate.

Conform lui Mayseless și Scharf (2007), dinamica atașament-intimitate indică faptul că formele timpurii de atașament pun baza calității relațiilor romantice de la vârsta adultă, precum și a manifestărilor intimității din cadrul acestor relații. Or, așa cum și April Fallon și Rama Rao Gogineni concluzionează fără echivoc că

Experiențele timpurii de atașament cu îngrijitorii primari influențează capacitatea de a dezvolta și menține relații semnificative în cursul vieții adulte. (p. 98)

>> Horst Kächele: “Ataşament şi alianţă terapeutică”

Bibliografie

  • Cassidy, J. (2001). „Truth, lies, and intimacy: An attachment perspective” în Attachment and Human Development, 3: 121-155.
  • Fallon, A., Gogineni, R., R. (2021). „Atașamentul și intimitatea”, în Kanwal, G., Akhtar, S. (coord.). (2021). Intimitatea. Perspective clinice, culturale, digitale și de dezvoltare. București: Trei.
  • Mayseless, O., Scharf, M. (2007). „Adolescents’ attachment representations and their capacity for intimacy in close relationships” în Journal of Research on Adolescence, 17: 23-50.

Foto: Pablo Heimplatz / Unsplash

Share56SendShareSend

Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Alexandra Frîncu

Alexandra Frîncu

este psiholog clinician, consilier psihologic și formator acreditat. A fondat proiectul Cronica de psihologie din dorința de a apropia mai mult dimensiunea teoretică de cea practică a psihologiei.

Citeşte şi

Teoria polivagală Porges
Psi

Teoria polivagală, starea de siguranţă și sensibilitatea viscerală

by Alexandra Frîncu
17 mai 2023
Eram foarte invidioasă pe casa lor
Psihanaliză

„Eram foarte invidioasă pe casa lor”… Gelozia faţă de obiecte nonumane în psihoterapie şi viaţa cotidiană

by Harold F. Searles
10 mai 2023
Constelaţiile familiale Bert Hellinger
Psihoterapie

Constelaţiile familiale şi încurcătura genealogică

by Alexandra Frîncu
8 mai 2023
Load More
Next Post
adolescenta un exod ambivalent

Adolescența, un exod ambivalent, între 14/15 ani și 18/25 ani

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Despre Revista Română de Psihanaliză
Cafe Gradiva

Despre Revista Română de Psihanaliză

8 octombrie 2020
Contractul psihanalitic demagogic
Cafe Gradiva

Contractul psihanalitic demagogic

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

28 mai 2023
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

28 mai 2023
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

30 mai 2023
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

28 mai 2023
Cafe Gradiva - Psihoterapie, psihanaliza, psihiatrie, psihologie

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.