Sarah, o femeie de 36 de ani care suferă de depresie severă, a fost tratată – se pare – cu succes cu un implant cerebral experimental de o echipă de cercetători de la University of California din San Francisco (UCSF).
Dispozitivul, acest implant cerebral are rolul de a detecta tiparele de activitate cerebrală legate de depresie spre a le întrerupe automat prin impulsuri minuscule de stimulare electrică transmise adânc în creier. Iar asta se produce de aproximativ 300 de ori în fiecare zi, adică în total aproximativ 30 de minute de stimulare. Impulsul electric nu este însoțit de nici o senzație, spune Sarah, în afară de un sentiment subtil de vigilență și pozitivitate.
>> Limbajul depresiei. Cum se diferenţiază de cele ale altor tulburări psihologice
În urma acestui experiment cu un implant cerebral, Sarah a declarat că are acum o viață de trăit, permițându-i să râdă spontan pentru prima dată în ultimii cinci ani.
Depresie severă tratată cu un implant cerebral
Deşi procedura de tratare a depresiei – aici depresie severă – cu un implant cerebral a fost testată pe un singur pacient – și ar fi recomandată doar celor cu boli grave – succesul ei este considerat extrem de important, fiind prima demonstrație a faptului că activitatea cerebrală care stă la baza simptomelor bolilor mintale poate fi detectată în mod fiabil și aratând că aceste circuite cerebrale pot fi readuse la o stare sănătoasă, chiar și în cazul unui pacient care nu se simte bine de ani de zile.
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.
Urmăriţi-ne pe WhatsApp
Abonaţi-vă la Newsletter
Nu am reușit să realizăm acest tip de intervenţie personalizată până acum în psihiatrie,
a declarat Katherine Scangos, profesor asistent de psihiatrie clinică la Universitatea din California, San Francisco (UCSF), care a condus lucrarea.
Acest succes în sine reprezintă un progres incredibil în cunoașterea noastră despre funcția creierului care stă la baza bolilor mintale.
Katherine Scangos
>> O poveste despre depresie şi anxietate
În ultimele două decenii, stimularea cerebrală profundă (DBS) a fost utilizată pentru a trata zeci de mii de pacienți cu boala Parkinson și epilepsie. Însă mai multe studii pentru depresie s-au soldat cu dezamăgiri. O problemă majoră este faptul că creierul nu pare să aibă o singură „zonă de depresie”, mai multe zone interconectate putând fi în joc, iar acestea putând fi diferite de la o persoană la alta.
Dispozitivul sau acest implant cerebral pentru tratarea depresiei, care costă circa 35 000 de dolari, reprezintă o versiune adaptată a celor folosite pentru tratarea epilepsiei, numit NeuroPace RNS System.
Echipa UCSF a mai înrolat deja doi pacienți și speră să recruteze alți nouă pentru a evalua dacă tehnica poate fi aplicată pe scară mai largă.
>> Depresie: între medicaţie şi terapie prin cuvânt
Sursă: Nature Medicine viaThe Guardian
Foto: Ben Blennerhassett / Unsplash
