• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut
Home Psi Psihologie

Trauma propriei agresivităţi sau biografia traumei ca program psihic autodistructiv

Trauma ajunge nu doar să se infiltreze, ci și să se transmită în toate structurile sociale.

Alexandra Frîncu by Alexandra Frîncu
in Psihologie, Psi
trauma propriei agresivitati Ruppert

Trauma individuală se transmite social.

65
SHARES
Share

Trauma propriei agresivități este inclusă cu mare probabilitate în orice biografie a traumei.

Franz Ruppert

Trauma propriei agresivități este cea de-a patra și ultima componentă a biografiei traumei, așa cum Franz Ruppert detaliază în cel mai recent volum al său, Cine sunt eu într-o societate traumatizată?. Mecanismul psihic al traumei se construiește ca un eșafod în care

a nu fi fost dorit, iubit și protejat produce victime traumatizante,

ducând la dezvoltarea strategiilor de supraviețuire care

fac ca o victimă a traumei să devină într-un fel sau altul un agresor traumatizant.

Fiindcă am refulat propria condiție de victimă și nu vrem s-o recunoaștem, reînscenăm această stare, transformându-i pe alții în victime ale propriei noastre acțiuni.

Repunerea în scenă poate fi considerată într-o anumită măsură compulsivă, iar scopul său poate fi privit deopotrivă ca o nevoie de recâștigare a controlului, de dezvinovățire ori chiar ca o tentativă disfuncțională de vindecare (printr-o încercare ciclic eșuată de rescriere a scenariului traumatic).

Franz Ruppert afirmă că astfel, prin aceste reînscenări, victima ajunge „aparent, cel puțin pe termen scurt, de la neputință la superioritate” și că, aflată sub imperiul intensității retrăirii traumatice la un nivel „insuportabil”, ea devine „surdă afectiv” și începe să „lovească orbește în jur”.

Agresorii traumatizanți pot suporta doar cu greu anxietatea sau durerea altora, întrucât aceasta le amintește propriile sentimente clivate.

>> Trauma sexualităţii şi copilul-victimă

Trauma propriei agresivităţi

În mod paradoxal, agresorul traumatizant nu poate vedea că el însuși este sursa suferinței cauzate atât celuilalt, cât și sieși, prin neconștientizarea acesteia. De aceea, fiind mai ușoară proiectarea durerii asupra celor din jur, agresorul traumatizant consideră că „trebuie să-i elimine” din zona sa de interes pe acești reprezentanți-oglindă ai propriei suferințe, „la nevoie” considerând că trebuie „chiar să-i omoare” – putând înțelege această nevoie atât la propriu, cât și la figurat.

Citeştedespre

Vernisajul expoziţiei „Neurodiversitatea în art-terapie: explorarea talentelor ascunse”, Bucureşti, 1 iunie 2023

Vaginismul: afecțiunea frecventă care duce la sexul dureros

Depresia la copil în 11 simptome

Tentativele de acest gen sunt însă inutile, deoarece

sentimentele traumatice continuă să existe în sufletul lor,

fiind din nou declanșate cu proxima ocazie, ceea ce și face ca cercul vicios al traumatizării să fie complet și să se perpetueze:

În acest mod se produc multe victime noi ale traumei, iar agresorul traumatizant se traumatizează singur în continuare prin faptele sale.

Cu toate că autorul Franz Ruppert nu o afirmă explicit, din cele de mai sus se poate deduce faptul că orice victimă a unei traume de un fel sau altul ajunge să dezvolte nu neapărat o biografie a traumei completă, ci niște strategii de supraviețuire care îl vod conduce inevitabil pe drumul la capătul căruia va deveni ea însăși un agresor. Cumva, consideră Franz Ruppert, dinamica relațiilor sociale de orice tip sau nivel ajunge să fie marcată de acest sistem traumatic care, de fapt, se autoperpetuează:

Biografia traumei, cu diferitele ei tipuri de traumă și forme progresive, face ca în psihicul unui om să apară tot mai mult dinamici ale relației agresor-victimă pe care el le transferă neapărat asupra semenilor.

>> Trauma iubirii și fenomenul parentificării: când copilul renunță la sine pentru afecțiunea mamei

NEWSLETTER Cafe Gradiva

peste 3 000 de abonaţi

Aflaţi pe email despre evenimentele, articolele, ideile şi interpretările cu sens.

EMAILUL DV.

Astfel se întâmplă că trauma ajunge nu doar să se infiltreze, ci și să se transmită în toate structurile sociale, indică Franz Ruppert: din momentul în care o persoană a ajuns într-o astfel de dinamică a relației victimă-agresor, „cu greu își mai poate folosi psihicul spre binele propriu”, fiind „condusă tot mai mult de programe psihice distructive în locul unora constructive.”

Câtă vreme sunt implicați în strategiile lor de supraviețuire, oamenii traumatizați evită cu îndârjire să recunoască faptul că au fost traumatizați și că sunt deopotrivă victime ale traumei și agresori traumatizanți. Ei refuză cu multă vehemență să se ocupe de psihicul propriu. Se simt imediat atacați și jigniți când cineva le arată traumele suferite.

Se poate ieși din biografia traumei? Se pot rescrie scenariile și se poate păși, totuși, pe calea conștientizării, acceptării și vindecării? La un moment dat, Franz Ruppert pare a sugera o serie de indicii în acest sens:

Ca un computer care s-a infectat cu un virus, un asemenea om se îndreaptă atunci irezistibil spre dezastrul său psihic și fizic, dacă nu ajunge cândva la chibzuință și dacă nu îl ajută careva să iasă din spirala negativă a biografiei traumei sale.

Cum se realizează aceasta? Rămâne de văzut. Mai întâi de toate, însă, când vorbim despre trauma propriei agresivităţi este necesară o bună înțelegere a acestei dinamici agresor-victimă, de care ne vom ocupa și noi în materialele următoare ale seriei despre biografia traumei.

>> Biografia traumei: Copilul ca strategie de supraviețuire în condiţii de traumă

Bibliografie: Franz Ruppert, Cine sunt eu într-o societate traumatizată? Cum ne determină viaţa dinamicile relaţiei agresor-victimă şi cum ne eliberăm de acestea, Editura Trei, Bucureşti, 2021

Foto: Andre Hunter pe Unsplash

Share65SendShareSend

Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Alexandra Frîncu

Alexandra Frîncu

este psiholog clinician, consilier psihologic și formator acreditat. A fondat proiectul Cronica de psihologie din dorința de a apropia mai mult dimensiunea teoretică de cea practică a psihologiei.

Citeşte şi

Teoria polivagală Porges
Psi

Teoria polivagală, starea de siguranţă și sensibilitatea viscerală

by Alexandra Frîncu
17 mai 2023
Eram foarte invidioasă pe casa lor
Psihanaliză

„Eram foarte invidioasă pe casa lor”… Gelozia faţă de obiecte nonumane în psihoterapie şi viaţa cotidiană

by Harold F. Searles
10 mai 2023
Constelaţiile familiale Bert Hellinger
Psihoterapie

Constelaţiile familiale şi încurcătura genealogică

by Alexandra Frîncu
8 mai 2023
Load More
Next Post
La mulți ani 2022!

La mulți ani 2022!

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Conflictul estetic in Moartea la Venetia

Conflictul estetic in Moartea la Venetia

8 octombrie 2020
Nevroza familiala de caracter isteric
Cafe Gradiva

Nevroza familiala de caracter isteric

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

28 mai 2023
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

28 mai 2023
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

30 mai 2023
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

28 mai 2023
Cafe Gradiva - Psihoterapie, psihanaliza, psihiatrie, psihologie

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.