• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
Cafe Gradiva
Terapeuti
Urmariti-ne pe WhatsApp
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Terapeuti
Urmariti-ne pe WhatsApp
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Urmariti-ne pe WhatsApp
Home Psi Psihologie

Franz Ruppert despre dinamica relației agresor-victimă

Contactul cu agresorii a fost pentru victime singurul datorită căruia nu s-au simțit complet singure și părăsite.

Alexandra Frîncu by Alexandra Frîncu
in Psihologie, Psi
dinamica relaţiei agresor-victimă

Între victimă şi agresor există o interdependenţă.

Conform definiției, un om devine victima unei traume din pricina unei daune suferite, căreia nu-i poate face față cu resursele lui fizice și psihice actuale.

Franz Ruppert

Franz Ruppert afirmă că trauma cauzată de acțiunile unui alt om, spre deosebire de cea cauzată de catastrofe naturale, este cu mult mai agresivă la nivel psihologic, întrucât acțiunea agresorului atinge cu atât mai profund umanitatea celui agresat.

Dinamica relației agresor-victimă este una complexă, spune Franz Ruppert, autorul cărţii Cine sunt eu într-o societate traumatizată?, vorbind despre două dimensiuni: pe de o parte, este vorba despre o identitate de agresor, care cuprinde atât condiția de agresor, cât și atitudinile tipice acestuia, iar pe de altă parte este vorba despre o identitate de victimă, cuprinzând atât condiția de victimă, cât și atitudinile tipice acesteia.

>> Trauma sexualităţii şi copilul-victimă

Dinamica relației agresor-victimă: Agresorul care provoacă trauma și condiția de victimă

După Franz Ruppert,

Citiţi despre

Depresia la copil în 11 simptome

7 învăţături de care pacienţii ar trebui să se dezveţe în terapie (lista scurtă)

Căutătorul sau despre o călătorie spre Sinele autentic

cineva devine agresor traumatizant printr-o faptă care cauzează altcuiva o vătămare traumatizantă,

putând fi vorba despre vătămări deopotrivă fizice și materiale, cât și psihice. La fel de bine, agresiunile traumatizante pot fi generate „și de necomiterea unor fapte”, precum privarea de hrană, de ajutor ori de îngrijire, fizică sau emoțională.

Subscrieţi la Cafe Gradiva

Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.

Urmăriţi-ne pe WhatsApp

Abonaţi-vă la Newsletter

Odată produsă agresiunea, cei doi „actori” își pot lua rolurile în primire în dinamica relației agresor-victimă:

condiția de victimă semnifică în același timp condiția de persoană traumatizantă

și, așa cum detaliam în articolele anterioare ale seriei despre cartea Cine sunt eu într-o societate traumatizată?, pentru a putea face față sentimentelor destructurante interioare (rușine, furie, dezgust ori chiar vinovăție), psihicul victimei se vede nevoit să apeleze la clivare și refulare astfel încât să poată supraviețui.

Numai că aceste mecanisme nu rezolvă nici pe de parte problema traumei, care ajunge să fie purtată în interior:

Câtă vreme un om nu-și poate gestiona condiția de victimă și relația cu agresorul lui, groaza, inițial exterioară, continuă să existe psihic, acum ca teroare interioară.

Atitudini tipice victimei

Ca atitudini pe care victima le adoptă, Franz Ruppert menționează negarea propriei condiții (de victimă) și a sentimentelor legate de aceasta, bravada, refularea amintirilor, sentimentele de învinovățire și chiar de rușine.

De asemenea, se mai întâmplă ca, atunci „când nu poate nega total daunele”, victima agresiunii să își „asume de regulă responsabilitatea pentru cele suferite”. Astfel, pare „să creadă iluzoriu că, printr-un comportament și o atitudine corecte”, se poate proteja de viitoare vătămări – este, așadar, vorba despre o nevoie de control pentru asigurarea sentimentului de siguranță.

Dinamica relației agresor-victimă poate continua însă și în lipsa unor legături propriu-zise, „chiar dacă nu mai există dependență de agresori” și chiar și atunci când aceștia au decedat, afirmă Franz Ruppert,

multe victime ale traumelor neputând stopa acest program de supraviețuire, pe care îl urmează în continuare.

Motivul din spatele acestei strategii este dat interiorizarea relației victimei cu agresorul: paradoxal,

…contactul cu agresorii a fost pentru aceste victime singurul datorită căruia nu s-au simțit complet singure și părăsite, ci un pic mai vii din punct de vedere emoțional.

>> Psihicul traumatizat își reînscenează mereu rănile

De la victima traumatizată la agresor: condiția de agresor și atitudinile tipice acestuia

Mai mult decât atât, relația dintre agresor și victimă ajunge la un moment dat să fie reciprocă în ceea ce privește agresiunea or, cel puțin ca agresiunea să nu mai fie manifestată doar dinspre agresor, ci și victima să devină la rândul său un agresor traumatizant:

Cu cât experiențele de victimă sunt mai puternice, iar dependența victimei de agresor crește, cu atât atitudinile tipice victimei iau forme mai brutale ca strategii de supraviețuire.

Se întâmplă astfel ca suferința să nu mai fie îndreptată doar în interior, ci să se transforme în agresiune îndreptată și către exterior. Clivajul apare, așadar, și în cazul agresorului, dată fiind intensitatea suferinței emoționale, ca modalitate de a putea face față „conștiinței chinuitor de încărcate în ceea ce privește realitatea faptei sale.”

Atitudini tipice agresorului

Ca atitudini pe care agresorul le adoptă, Franz Ruppert menționează de asemenea negarea faptei, dar și minimalizarea („bagatelizarea”) prejudiciilor, distragerea atenției, evitarea asumării responsabilităţii și proiectarea propriilor intenții răuvoitoare asupra victimelor.

Ce trebuie înțeles însă referitor la relația dintre agresor și victimă este că nici unul nu poate exista fără celălalt, de aceea se vor afla în mod constant în dependență. Agresorii,

întrucât nu pot avea un eu propriu și nu se pot autodefini în mod autonom (…), au nevoie în continuare de relația cu victimele lor.

De asemenea, așa cum am văzut mai sus, victima are nevoie de o „țintă” asupra căreia să poată îndrepta sentimentele de furie și neputință.

Agresor și victimă, mai multe zone de umbră

Franz Ruppert afirmă că,

în realitate, condiția de victimă și cea de agresor apar totuși rareori în formă pură.

Acest lucru se întâmplă deoarece

…sentimentele clivate ale condiției de victimă fac ca victimele să fie surde și oarbe la realitatea prejudiciilor traumatizante (…), lipsa lor de sentimente față de ele însele transformându-se apoi în insensibilitate față de alții.

De aceea, continuă autorul Franz Ruppert, victimele unei traume au o mai mare probabilitate de a deveni agresori traumatizanți,

care nu vor [sau nu pot?] să-și recunoască nici condiția de victime, nici condiția de agresori.

Mai mult, cel care rămâne blocat în dinamica relației agresor-victimă nu este la curent cu „contradicțiile din propria simțire, gândire și acțiune” și nici nu se poate, așadar, elibera din nici una dintre condițiile acestei dinamici.

>> Câte ceva despre greşeala analistului

Bibliografie: Franz Ruppert, Cine sunt eu într-o societate traumatizată? Cum ne determină viaţa dinamicile relaţiei agresor-victimă şi cum ne eliberăm de acestea, Editura Trei, Bucureşti, 2021

Foto: Salman Hossain Saif pe Unsplash

Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Alexandra Frîncu

Alexandra Frîncu

este psiholog clinician, consilier psihologic și formator acreditat. A fondat proiectul Cronica de psihologie din dorința de a apropia mai mult dimensiunea teoretică de cea practică a psihologiei.

Citiţi şi

Aşa nu! 101 greşeli în psihoterapie
Cafe Gradiva

Aşa nu! 101 greşeli în psihoterapie

by Cafe Gradiva
8 octombrie 2020
W. R. Bion in transeele Primului Razboi Mondial
Cafe Gradiva

W. R. Bion in transeele Primului Razboi Mondial

by Cafe Gradiva
8 octombrie 2020
Despre iubire, masochism şi filme porno
Cafe Gradiva

Despre iubire, masochism şi filme porno

by Cafe Gradiva
8 octombrie 2020
Load More
Next Post
traume victimă Franz Ruppert

Cum și când am ajuns victima unei traume?

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ca la carte

idealiza pedagogia neagră alice miller
Psihanaliză

Idealizarea autorităţii parentale, rănile copilăriei şi „pedagogia neagră”, după a 5-a poruncă

1 mai 2025
Religia, o trăire a numinosului
Cafe Gradiva

Religia, o trăire a numinosului

8 octombrie 2020

Terapeuţi

psihoterapeut Teodora Dobrescu în Bucureşti

Psihoterapeut Teodora Dobrescu în Bucureşti, sector 3

25 aprilie 2025
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

11 august 2024
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

28 mai 2023
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

26 martie 2025
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

28 mai 2023
Cafe Gradiva - Psihoterapie, psihanaliza, psihiatrie, psihologie

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.
×