• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut
Home Psi Psihologie

Cum și când am ajuns victima unei traume?

Pentru comunități sănătoase e nevoie de oameni sănătoși din punct de vedere psihic.

Alexandra Frîncu by Alexandra Frîncu
in Psihologie, Psi
traume victimă Franz Ruppert

Cum şi când am devenit victima unei traume?

Share

Înaintea revoluției exterioare trebuie să aibă loc o revoluție interioară, un transfer de putere de la strategiile noastre de supraviețuire în condiții de traumă către eul nostru originar și către propria noastră voință.

Franz Ruppert

Franz Ruppert menționează faptul că există mai multe căi disfuncționale posibile la care atât o persoană, cât și o societate apelează în încercarea de a-și depăși condiția de victimă și de a ieși din biografia traumei sale.

Iată câteva dintre acestea.

>> Trauma şi mecanismele de apărare disociative în psihologia abisală

Rebeliunea

Act de răzvrătire împotriva agresorului traumatizant, rebeliunea nu aduce însă eliberarea, întrucât cel care „se luptă toată viața” împotriva figurilor de autoritate represivă „nu ajunge niciodată să-și ducă viața proprie”. „Forțele vitale”, afirmă autorul, se risipesc „luptând împotriva a ceva din exterior”, neputând fi utilizate „pentru propriul interes”.

Iertarea și împăcarea

Referitor la iertare, Franz Ruppert nu se prezintă neapărat în favoarea acesteia, ci dimpotrivă, afirmând că în sine ideea de iertare a agresorului traumatizant reprezintă o atitudine tipică victimei, prin care aceasta „caută să-l scutească pe agresor de vină și rușine”, astfel încât să(-și) abată atenția de la „propria condiție de victimă și de la umilința sa”.

Citeştedespre

„Prietenul meu s-a îndrăgostit de o altă femeie”. Preview dintr-un roman autohton de dezvoltare personală

„Top 25 aplicații mobile pentru sănătatea mintală”: cum exploatează corporaţiile o criză reală pentru a-ți monetiza datele

Stephen W Porges ne spune de ce apărarea interferează cu vindecarea: o perspectivă polivagală asupra terapiei

Asemănătoare unei fugi față de propria durere, iertarea face ca trauma personală „să nu mai fie observată”, iar emoțiile de anxietate, furie, rușine nu mai au ocazia de a fi „dispersate printr-un proces de doliu (de procesare a traumei)”, ele râmânând clivate.

La fel stau lucrurile și în privința împăcării, Franz Ruppert considerând aceastră strategie asemenea unui „ideal de armonizare” care se „străduiește să evite actualizarea propriei condiții de victimă” și confruntarea cu realitatea prejudiciului, dorindu-se în schimb păstrarea „iluziei iubirii față de agresor”.

>> Trauma iubirii și fenomenul parentificării: când copilul renunță la sine pentru afecțiunea mamei

Revoluția

Istoria arată limpede că victimele de ieri au devenit agresorii de mâine.

Revoluția se agață de speranța că bogăția materială ori prerogativele obținute prin uzurparea puterii agresorului traumatizant va elibera victima și de povara biografiei traumatice, însă lucrurile nu stau deloc astfel:

Abonaţi-vă la newsletter Cafe Gradiva

Primiţi în email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.

de aceea nu este corectă nici ideea că simptomele unor societăți traumatizate ar dispărea dacă toți ar duce-o bine din punct de vedere material.

Franz Ruppert consideră că oamenii se diferențiază mai degrabă „în funcție de gradul lor de traumatizare și de disponbilitatea lor de a se ocupa de acest lucru”, decât prin „apartenența la o clasă socială” ori prin statutul material.

Transformarea raporturilor de putere și se proprietate într-un etalon de relație constructivă nu se poate face decât într-un consens general, când oamenii își folosesc părțile psihice sănătoase pentru a dezvolta relații constructive.

Transformarea interioară și depășirea traumei nu au nimic de-a face cu forța, așadar, și nici cu impunerea, constrângerile ori autoritatea exterioare, iar acest lucru este cu atât mai mult valabil când vine vorba despre schimbarea care are loc doar „la nivelul unei «elite»”.

Există o singură modalitate de depășire a condiției de victimă și de eliberare din biografia traumei

Potrivit experienței mele, există o singură cale clară de a scăpa din clivajele agresor-victimă provocate de traumatizări. Fundamental aici este să recunoaștem și să simțim propria condiție de victimă.

Așadar, afirmă Franz Ruppert, este nevoie nu e o „revoluție beligerantă, ci de o evoluție a conștiinței”. Lucrul pentru care pledează, de fapt, autorul, se referă la afirmarea de sine și asumarea cu curaj a propriei povești de viață, astfel încât aceasta să poată fi privită cu luciditate și conștientizare pentru a putea fi și procesată în totalitatea sa. În caz contrar,

cine nu dispune de o relație stabilă cu eul propriu și rămâne blocat în trauma iubirii nu-și va putea imagina că este capabil să trăiască în absența contactului cu agresorul traumatizant.

Franz Ruppert societate traumatizată
Franz Ruppert, Cine sunt eu într-o societate traumatizată?

Chestionarea propriei istorii de viață și a experiențelor care ne-au modelat este vitală: „cum și când am ajuns victima unei traume și când am devenit neajutorat și neputincios?” este întrebarea-cheie a întregului demers.

  • Încă din pântecele mamei, fiindcă n-am fost dorit?
  • În primele mele luni de viață, pentru că nu am avut șansa unui atașament matern sigur?
  • În copilărie, fiindcă am fost neglijat și lăsat singur?
  • Ca adolescent, fiindcă am fost hărțuit la școală?
  • Ca angajat? Ca femeie? Ca pacient? Ca soldat?

>> Cea mai puternica traumă – trauma absenţei naşterii?

Franz Ruppert conchide că, în biografia traumei,

e pot întâlni și aduna o serie de lucruri,

iar

urmele lăsate în psihic de experiența de victimă sunt cu atât mai adânci cu cât au fost mai timpurii.

De aceea,

pentru a putea reintegra psihotraumele noastre în ansamblul psihicului nostru avem nevoie de un demers care să țină cont de logica dezvoltării noastre sufletești.

Asta înseamnă că experiențele traumatizante și agresorii traumatizanți trebuie recunoscuți ca atare, fără a atenuări ori minimalizări. Presupune, de asemenea, și confruntarea deplină cu sentimentele și emoțiile copleșitoare, cât și reîntoarcerea la începutul existenței cu scopul înțelegerii adecvate a contextului în care fiecare a venit pe lume.

Totodată, este esențială și restructurarea

propriului eu sănătos; el trebuie să fie eliberat din starea lui traumatică pentru a putea întâmpina cu destulă stabilitate experiențele de viață traumatizante acumulate în biografie.

Nu în ultimul rând, Franz Ruppert atrage atenția asupra unui aspect:

Dacă vrem să dezvoltăm comunități sănătoase, avem nevoie de oameni sănătoși din punct de vedere psihic. Pentru aceasta trebuie să încetăm în primul rând traumatizarea timpurie a copiilor în plan fizic și psihic;

este important să le creăm atașamente securizante, să le oferim iubire necondiționată, să le asigurăm hrana afectivă, morală și valorică adecvată și mai ales să-i ajutăm să deprindă principiile autonomiei și interdependenței atât emoționale, cât şi relaționale. Astfel,

când pot acorda atenție propriei bunăstări, copiii devin adulți competenți din punct de vedere social.

>> Când traumele din copilărie se transformă în artă: povestea Marinei Abramović

Bibliografie: Franz Ruppert, Cine sunt eu într-o societate traumatizată? Cum ne determină viaţa dinamicile relaţiei agresor-victimă şi cum ne eliberăm de acestea, Editura Trei, Bucureşti, 2021

Foto: J Taubitz pe Unsplash

Share37SendShareSend

Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Alexandra Frîncu

Alexandra Frîncu

este psiholog clinician, consilier psihologic și formator acreditat. A fondat proiectul Cronica de psihologie din dorința de a apropia mai mult dimensiunea teoretică de cea practică a psihologiei.

Citeşte şi

Elon Musk şi bullying-ul
Societate

Elon Musk, dezvoltare oprită (în anii ’80?)

by Cafe Gradiva
27 octombrie 2023
depresia la copil simptome
Psihoterapie

Depresia la copil în 11 simptome

by Alexandra Frîncu
4 decembrie 2023
Teoria polivagală Porges
Psi

Teoria polivagală, starea de siguranţă și sensibilitatea viscerală

by Alexandra Frîncu
4 decembrie 2023
Load More
Next Post
psihoterapeutul Bruno Clavier copilul

Psihoterapeutul Bruno Clavier: simptomele copilului sunt întotdeauna legate de psihicul părintelui

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Câţi dintre copiii identificaţi cu “tulburări ale deficitului de atenţie” nu sunt mai degrabă isterici?
Cafe Gradiva

Câţi dintre copiii identificaţi cu “tulburări ale deficitului de atenţie” nu sunt mai degrabă isterici?

16 noiembrie 2020
Alfred Adler despre sentimentul de inferioritate si fenomenul de supracompensare
Cafe Gradiva

Alfred Adler despre sentimentul de inferioritate si fenomenul de supracompensare

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

28 mai 2023
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

28 mai 2023
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

28 mai 2023
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

30 mai 2023
Cafe Gradiva - Psihoterapie, psihanaliza, psihiatrie, psihologie

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.