• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
Cafe Gradiva
Terapeuti
Urmariti-ne pe WhatsApp
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Terapeuti
Urmariti-ne pe WhatsApp
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Urmariti-ne pe WhatsApp
Home Psi Psihoterapie

Mircea Lăzărescu despre corporalitate în psihopatologia fobiei

Corpul, ca instrument principal de acțiune, trezește nevoia de protecție cea mai intensă.

Alexandra Frîncu by Alexandra Frîncu
in Psihoterapie, Psi
Mircea Lăzărescu psihopatologia fobiei

Corporalitatea în psihopatologia fobiei

Mircea Lăzărescu afirmă că frica în sine, ca emoție, poate fi privită drept „o manifestare biologică fundamentală pentru supraviețuirea” atât a individului, cât și a speciei, reglând conduita astfel încât aceasta să maximizeze șansele de supraviețuire și deci de transmitere a materialului genetic.

Totuși, frica poate fi și condiționată, dincolo de a se limita la a fi un răspuns automat, instinctual. Modelarea socială, alături de experiențele personale și de asocierile făcute determină persoana să tragă anumite concluzii și să formuleze unele judecăți cu privire la cauzele și efectele diferitelor evenimente, în funcție de care să ajungă, astfel, să-și regleze conduita ulteriorară.

Se poate spune astfel că, dincolo de simpla condiționare (sau programare) biologică, „pentru om frica se și învață”. Contextul cultural și social în care o persoană se formează și trăiește contribuie în măsură semnificativă la modelarea reprezentării față de obiectele fricii și la răspunsurile adecvate față de aceasta.

>> Îndoieli şi trăiri obsesiv-compulsive

Citiţi despre

O soluţie magică, rapidă, simplă și ieftină pentru depresie?

Persoanele cu demenţă în România şi cum ne tulbură mintea demenţa digitală

3 trucuri cum să-ţi sperii terapeutul (spoiler: de fapt, nu-i nimic de speriat)

Spre exemplu, în perspectivă cognitiv-comportamentală, frica poate fi un răspuns condiționat de feedback-urile negative primite din partea celor din jur, mai mult sau mai puțin semnificativi. Pedepsele educative, alături de sancțiunile, dar și de recompensele aplicate par a fi definitorii pentru ceea ce poate fi numit structurare a comportamentului.

Subscrieţi la Cafe Gradiva

Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.

Urmăriţi-ne pe WhatsApp

Abonaţi-vă la Newsletter

Ca parte a fobiilor, agorafobia reprezintă teama exagerată de spații publice aglomerate, în care persoana poate suferi de atacuri de panică și care gerenează un comportament de evitare și retragere socială extremă.

Mircea Lăzărescu despre corporalitate şi spaţiu

Ca patologie distinctă a fricilor iraționale, în relație cu agorafobia, Mircea Lăzărescu aduce în discuție la un moment dat un aspect interesant, referitor la corporalitate și la spațiul în care omul trăiește. Corpul, ca instrument principal de acțiune, trezește nevoia de protecție cea mai intensă, astfel că situațiile – sau, mai degrabă, spațiile – dificile, potențial amenințătoare (precum cele aglomerate ori înguste) pot trezi reacții primitive de apărare, cum ar fi chiar retragerea.

Mircea Lăzărescu tulburarea mentală
Mircea Lăzărescu, Ce este tulburarea mentală, Polirom, 2014

„Implicarea propriului corp în perceperea ambianței ca un spațiu al acțiunii posibile” face astfel, întrucâtva, plauzibilă varianta în care fobia de spații largi și deschise, fără puncte de sprijin, să fie un soi de vulnerabilitate angoasantă, de expunere la un număr de potențiale pericole și amenințări.

De asemenea, referitor la fobiile întâlnite în cazurile obsesionale, se remarcă o pondere semnificativă a gândirii de tip magic. Mircea Lăzărescu afirmă că

magia este un model explicativ supranatural în care intervine o destructurare a relaționărilor spațiale, de data aceasta a spațialității mental-teoretice care vizează cauzalitatea.

Mircea Lăzărescu

>> Mircea Lăzărescu Despre colecționarism și ordine patologică în obsesii

În cazul fricilor obsesive de a nu-i răni pe cei din jur, spre exemplu, parcurgerea distanțelor reale și cunoscute devine irelevantă și nenecesară pentru a putea acționa asupra cuiva. De o manieră supranaturală, magia apropie cumva lucrurile între ele și asta într-un cu totul alt spațiu decât cel fizic, material, întrucât

magia sare peste distanțele structurate, intră în contact direct într-un spațiu „topologic” și rezolvă lucrurile, făcând bine sau rău de la distanță.

Modul acesta în care corporalitatea aduce împreună noțiuni atât ale psihopatologiei, cât și ale antropologiei umane reprezintă o temă importantă, afirmă Mircea Lăzărescu, a „actualei filosofii a minții, a cognitivismului, neofenomenologiei, dar și a psihologiei developmentale și evoluționiste”, recent incluzând și preocupări referitoare la încorporarea conștiinței și a sinelui atât din punct de vedere experimental, cât și filosofic.

>> Tristeţea reactivă şi patologia depresivă

Bibliografie: Mircea Lăzărescu, Ce este tulburarea mentală, Editura Polirom, Iaşi, 2014

Foto: Oleg Ivanov / Unsplash

Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Alexandra Frîncu

Alexandra Frîncu

este psiholog clinician, consilier psihologic și formator acreditat. A fondat proiectul Cronica de psihologie din dorința de a apropia mai mult dimensiunea teoretică de cea practică a psihologiei.

Citiţi şi

O pledoarie in favoarea umanului inerent: despre cunoastere si un pic de autism
Cafe Gradiva

O pledoarie in favoarea umanului inerent: despre cunoastere si un pic de autism

by Alexandra Frîncu
1 mai 2025
Constiinta si realitatea halucinata
Cafe Gradiva

Constiinta si realitatea halucinata

by Alexandra Frîncu
1 mai 2025
„Un simptom psihic este o experienta pe care o simti scapata de sub control”
Cafe Gradiva

„Un simptom psihic este o experienta pe care o simti scapata de sub control”

by Cafe Gradiva
8 octombrie 2020
Load More
Next Post
neurastenie psihastenie burnout

Neurastenie, psihastenie și starea de oboseală: burnout-ul în secolul al XIX-lea

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ca la carte

anxietatea de separare a copilului
Psihologie

Anxietatea de separare a copilului şi autoritatea parentală

1 mai 2025
psihologia pozitivă
Psi

Psihologia pozitivă, fericirea și corectitudinea politică

1 mai 2025

Terapeuţi

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

27 mai 2025
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

27 mai 2025
psihoterapeut Teodora Dobrescu în Bucureşti

Psihoterapeut Teodora Dobrescu în Bucureşti, sector 3

24 mai 2025
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

27 mai 2025
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

27 mai 2025
Cafe Gradiva - Psihoterapie, psihanaliza, psihiatrie, psihologie

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.
×