• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
Cafe Gradiva
Terapeuti
Urmariti-ne pe WhatsApp
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Terapeuti
Urmariti-ne pe WhatsApp
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Urmariti-ne pe WhatsApp
Home Psi Psihoterapie

Predispoziţia la cancer şi cele 4 tipuri de personalitate psihosomatică

În 1954, Helen Dunbar identifică 4 tipuri de personalitate psihosomatică.

Alexandra Frîncu by Alexandra Frîncu
in Psihoterapie, Psi
Helen Dunbar predispoziţia la cancer

Tipuri de personalitate somatică şi predispoziţia la cancer

Predispoziţia la cancer şi cele 4 tipuri de personalitate psihosomatică. Nu sunt puține studiile care au analizat legătura dintre starea emoțională (și în special reprimarea trăirilor) și efectele în planul sănătății fizice. Deja de ceva vreme este bine cunoscut efectul nociv al reprimării emoționale asupra diferitelor sisteme ale organismului, printre care cel imunitar, digestiv sau cardiovascular.

Şi mai numeroase sunt studiile care au încercat să identifice o legătură dintre un anumit stil emoțional și predispoziția la cancer. Astfel, prin intermediul cercetărilor ample, atât ca durată în timp, cât și ca număr de pacienți incluși, s-au putut trage concluzii relevante din punct de vedere statistic în ceea ce privește diferitele tipuri de personalitate și măsura în care o persoană dezvoltă o formă sau alta de cancer (cu alte cuvinte, predispoziţia la cancer a persoanei).

Accentuăm faptul că este vorba despre date statistice cât priveşte predispoziţia la cancer, nu despre indicarea concretă a unei cauzalităţi şi a unui prognostic în fiecare caz particular.

4 tipuri de personalitate psihosomatică şi predispoziţia la cancer

Încă din 1954, medicul și psihanalistul american Helen Dunbar menționează existența conexiunii dintre anumite caracteristici de personalitate și diferite boli. Pionieră a medicinei psihosomatice, psihanalistul Helen Dunbar identifică patru tipuri de personalitate ale căror reacții emoționale conduc dezvoltarea înspre manifestări patologice de ordin psihosomatic.

Citiţi despre

Intimitatea e o dezgolire psihică, ne spune psihanalistul Salman Akhtar

Când memele modelează (şi iau?) minţile

Psihoterapeuţii şi psihologii se pot vaccina în etapa I a Campaniei de vaccinare împotriva COVID-19

Denumite de Helen Dunbar drept hipertensiv, coronarian, alergic și „predispus la distrugere”, cele patru tipuri de personalitate au ajuns să fie cunoscute drept tipul A, B, C și D, fiind intens studiate de atunci, iar legătura identificată de Helen Dunbar a fost replicată de o multitudine de cercetări și studii medicale.

Subscrieţi la Cafe Gradiva

Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.

Urmăriţi-ne pe WhatsApp

Abonaţi-vă la Newsletter

„Doctorul Felix Deutsch îşi aminteşte că nu avea nici o indoială ca la Freud era vorba despre un cancer avansat în zona cavităţii bucale.” >> Cum şi-a dorit Sigmund Freud să moară

Tipul de personalitate A reprezintă personalitatea axată pe competiție și un stil alert de viață. Axată obsesiv pe obiectivele stabilite, această personalitate devine cu ușurință dependentă de muncă și de rezultate, având ambiții mari de recunoaștere și de validare. Stima de sine este adeseori exagerată, iar stilul interpersonal este agresiv, dominant, combativ. Ajunge cu ușurință la căderi nervoase, iar afecțiunile de care suferă cel mai frecvent sunt de ordin cardiovascular.

predispoziţia la cancer carcinogenic mind
Vladislav Matrenitsky, Carcinogenic Mind. The Psychosomatic Mechanisms of Cancer, Blackwell’s, 2019

Tipul de personalitate B se prezintă printr-o reacție opusă la stres. Este genul care nu se grăbește și își planifică cu atenție ziua. Lucrează calm, măsurat, fără ambiții exagerate de la sine sau de la ceilalți. Nu se axează pe competiție și nici nu valorizează prestigiul ori recunoașterea, păstrând în general echilibrul între viața personală și cea profesională. Predominant creativ, acest tip de personalitate are o abordare bazată pe curiozitate atât față de lumea exterioară, cât și de cea interioară. Este tipul de personalitate la care se întâlnesc cel mai puține afecțiunile, având o foarte bună capacitate de conștientizare și management afectiv.

Tipul de personalitate D este cel mai predispus la experimentarea emoțiilor negative, de anxietate, iritare, ostilitate, nervozitate. Se simte în mod frecvent pesimist, neliniștit și este predispus la depresii, fiind ezitant în a-și împărtăși emoțiile cu cei din jur, din teama de a nu stârni reacții negative. Acumulează constant sentimente de nemulțumire și de resentiment în interior, este nesigur în relațiile sociale, astfel că tinde mai degrabă spre retragere. Disconfortul în interacțiuni este exagerat, ducând noțiunea de intimitate și securitate uneori la extrem. Este tipul de personalitate cu un pronunțat accent dependent. Este, în general, mult mai predispus la afecțiuni patologice decât tipul de personalitate A.

„Cu zeci de ani în urmă am avut o pacientă cu cancer la sân, care în adolescenţă avusese o perioadă de certuri dure cu tatăl ei negativist.” >> Empatia: cum să priveşti pe aceeaşi fereastră ca pacientul

Tipul de personalitate C este cel care a atras cea mai multă atenție din partea specialiștilor în psihologia oncologică, dar și în medicină, întrucât este tipul de personalitate cel mai frecvent corelat cu afecțiunile canceroase (sau cu predispoziţia la cancer). Caracterizat în principal de reprimarea emoțională, tipul de personalitate C este defensiv, anxios și inhibat, aproape întotdeauna deconectat de la trăirile sale.

Personalitatea de tip C este caracterizată așadar în cea mai mare măsură de slabe mecanisme de gestionare afectivă, în special a furiei, precum și de recunoaștere și numire a trăirilor (alexitimie). Conform lui Cobb (1952), se pare că pacienții cu cancer se raportează la manifestările lor emoționale ca la un pericol, evitându-le și izolându-le din spațiul lor mental de teama respingerii celor din jur.

În acest sens, se mai remarcă tendințele accentuate de a le fi pe plac celorlalți, de a evita orice fel de conflict și de a se pune la dispoziția celor din jur, în detrimentul evident al propriilor nevoi și indiferent de costurile pe care le aduce această subordonare. Mai mult decât atât, în ceea ce privește stilul de comunicare al personalității de tip C, s-au remarcat tendințe copilăroase de afirmare, precum și de deresponsabilizare (prin accederea la un locus al controlului exterior).

Un studiu relativ recent (2012) realizat de Cardenal și colegii a scos în evidență faptul că pacienții cu cancer caracterizați de acest tip de personalitate prezintă niveluri mult mai ridicate de nevroză și anxietate, dar și o mai slabă abilitate de exprimare și gestionare adecvată a furiei. De asemenea, sunt profund autocritici și au o scăzută conștiență de sine.

În literatura de specialitate, personalitatea de tip C (pe care o vom analiza îndeaproape în articolul următor) este considerată ca fiind personalitatea de tip canceros (cu predispoziţia la cancer), întrucât surprinde cel mai bine modul în care internalizarea și evitarea emoțiilor negative tinde să se manifeste prin reacții corporale, somatice, alimentând mecanismul dezvoltării cancerului.

În final, este de precizat diferența dintre tipul de personalitate C și D în ceea ce privește predispoziția canceroasă: astfel, dacă personalitatea de tip C se concentrează în special pe reprimarea exprimării emoțiilor negative, personalitatea de tip D este caracterizată de experimentarea acestora. Cu alte cuvinte, deși ambele tipuri trăiesc emoții negative, diferența semnificativă în ce priveşte predispoziţia la cancer o face măsura conștientizării prezenței acestor afecte în planul vieții interioare. Cu cât sunt mai respinse emoțiile, cu atât mai mari sunt și consecințele și impactul în plan somatic.

>> „…un om îşi imaginează că are cancer, dar nu există nici o dovadă fizică a cancerului în corpul său.” >> Simbolurile şi transformarea psihicului

Bibliografie: Vladislav Matrenitsky, Carcinogenic Mind. The Psychosomatic Mechanisms of Cancer, Blackwell’s, 2019

Foto: Rostyslav Savchyn pe Unsplash (modificată)

Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Alexandra Frîncu

Alexandra Frîncu

este psiholog clinician, consilier psihologic și formator acreditat. A fondat proiectul Cronica de psihologie din dorința de a apropia mai mult dimensiunea teoretică de cea practică a psihologiei.

Citiţi şi

In camera de consultatie a unui psihanalist
Cafe Gradiva

In camera de consultatie a unui psihanalist

by Alexa Bîtfoi
1 mai 2025
De ce psihoterapia poate dura mult timp? Ne spune psihanalista Susie Orbach
Cafe Gradiva

De ce psihoterapia poate dura mult timp? Ne spune psihanalista Susie Orbach

by Alexandra Frîncu
1 mai 2025
Sensul vietii si valoarea unei existente umane
Cafe Gradiva

Sensul vietii si valoarea unei existente umane

by Alexandra Frîncu
1 mai 2025
Load More
Next Post
De ce-l urau comuniştii pe Freud

De ce-l urau comuniștii pe Freud (cap. 3: despre ce ne frământă și pricepem parțial / prea târziu)

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Corneliu Irimia O viaţă regăsită
Psihoterapie

„Prietenul meu s-a îndrăgostit de o altă femeie”. Preview dintr-un roman autohton de dezvoltare personală

24 februarie 2024
traume victimă Franz Ruppert
Psihologie

Cum și când am ajuns victima unei traume?

1 mai 2025

Terapeuţi

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

11 august 2024
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

28 mai 2023
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

26 martie 2025
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

28 mai 2023
psihoterapeut Teodora Dobrescu în Bucureşti

Psihoterapeut Teodora Dobrescu în Bucureşti, sector 3

25 aprilie 2025
Cafe Gradiva - Psihoterapie, psihanaliza, psihiatrie, psihologie

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.
×