Filosoful David Chalmers descrie conştiinţa sau experiența conștiinței ca fiind un film interior multisenzorial, însoțit permanent de o voce interioară care narează experiența. Fluxul gândirii conștiente poate fi privit drept fluxul conștiinței, al cărui protagonist este Sinele – astfel fiind creată experiența subiectivă a minții și a lumii.
În discursul său TED, filosoful David Chalmers propune două noi teorii (perspective) ale conștiinței, pornind de la faptul că ipoteza emergenței s-a dovedit a fi insuficientă pentru a explica în mod cuprinzător, descriptiv și cauzal apariția conștiinței.
O primă teorie este aceea conform căreia conștiința este fundamentală, asemenea conceptelor din fizică de spațiu, timp, masă și, ulterior, legilor lui Newton și legilor electromagnetismului. Aceste concepte și legi constituie elemente fundamentale ale lumii, iar conștiința pare a fi unul similar. De la această perspectivă – a conștiinței ca element fundamental al naturii – ar putea pornit studiul științific de identificare și de cercetare a legilor conștiinței, afirmă David Chalmers.
O a doua teorie se referă la universalitatea conștiinței. Un anumit grad al acesteia poate fi prezentat de orice sistem, concepție cunoscută drept „panpsihism” („pan-” = tot, „psiho” = minte). Cu alte cuvinte, orice sistem posedă o formă de conștiință într-o măsură sau alta, deci nu doar oamenii, ci și microbii, particulele elementare sau un foton.
Conştiinţa: perspective şi teorii
David Chalmers afirmă că diferența dintre conștiință și inteligență e dată de faptul că inteligența nu este o caracteristică necesară, mandatorie a existenței conștiinței. Astfel,
chiar și un foton are un anumit grad de conștiință. Ideea nu e că fotonii ar fi inteligenți sau că gândesc. Un foton nu e distrus de angoasă la gândul că se mișcă cu viteza luminii, dar nu apucă să încetinească și să miroasă trandafirii. Nu așa. Însă fotonii ar putea avea o fărâmă de emoție primară, subiectivă, o precursoare primitivă a conștiinței.
În căutarea legilor fundamentale care leagă conștiința de procese fizice, legătura cu fenomenele procesării informațiilor capătă tot mai mare amploare. Întrucât conștiința presupune procesare de informație, se poate considera că ea există oriunde informație procesată:
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.
Urmăriţi-ne pe WhatsApp
Abonaţi-vă la Newsletter
Procesare complexă de informații, ca la om, conștiinţă complexă. Procesare simplă, conștiinţă simplă.
Citiţi despre Excitaţie şi conştiinţă
Specialistul în neuroștiințe Giulio Tononi, un adept al perspectivei conștiinței ca formă de procesare a informației, a dezvoltat această viziune cu ajutorul unei teorii matematice în care a folosit funcția integrării informației (denumită „fi”) astfel încât să poată măsura cantitatea de informație integrată într-un sistem.
Presupunând că „fi” este legată de conștiință, atunci se poate afirma că, dacă în creierul uman există un nivel înalt al integrării informației, atunci un grad înalt al lui „fi” semnifică un grad înalt de conștiință. Acest grad al conștiinței scade, afirmă Tononi, pe măsură ce și speciile sunt mai puțin specializate în procesarea informațiilor, însă nu ajunge niciodată la zero. Conștiința nu este, așadar, în totalitate în afara lumii fizice, ci se află chiar în centrul ei.
Concepția panpsihistă comportă însă anumite implicații – unele contraintuitive – de ordin etic și moral, în special în termenii supraviețuirii speciilor prin „devorarea” altora (în acord, ce-i drept, cu ierarhia lanțului trofic)…
Mai mult, subliniază Chalmers spre finalul discursului său, întrebările referitoare la sistemele dotate cu intelidență artificială sunt importante: conform perspectivei informaționale panpsihiste, acestea devreme ce prelucrează și integrează informații complexe, atunci ar trebui să se afle în posesia unei conștiințe complexe. O nouă dilemă etică apare așadar în relație cu dezvoltarea și închiderea sistemelor informatice complexe…
Chalmers însuși numește aceste două teorii ca fiind „nebunești”: prima postulează caracterul fundamental al conștiinței, cea de-a doua caracterul universal al acesteia, însă ambele teorii sunt radicale și, deși imperfecte și nesusținute de dovezi solide încă, ele caută cel puțin să înțeleagă și să descrie acest fenomen misterios al conștiinței.
Înţelegerea conştiinţei e adevărata cheie a înţelegerii universului și a propriei persoane. Doar să alegem cea mai potrivită idee trăznită.
Experiențele senzorial-corporale și emergența conștiinței de sine la copilul mic
Chalmers, D. – „How do you explain consciousness”, TED Talk, accesat la 22 februarie 2022 (https://www.ted.com/talks/david_chalmers_how_do_you_explain_consciousness).
Pot ,,vorbi,,cu constiinta unoversala identificand un ,,interlocutor,,???