Animalele au conştiinţă? Teoria platformei

Teoria platformei descrie conștiința ca o stare aflată mai degrabă în legătură cu operațiile cognitive complexe, ci nu ca pe o stare de bază pasivă ce există atunci când suntem în stare de veghe. Teoria platformei pretinde că are avantajul de a putea fi testată în studii experimentale, dar și de a explora procesul conștiinței atât la oameni și animale, cât și în contextul inteligenței artificiale.

Operațiile cognitive complexe sunt cele care, conform teoriei platformei, se asociază cu fenomenul conștiinței, aplicându-se reprezentărilor mentale ce includ percepții, emoții, senzații, amintiri, imagini și asocieri. Aceste operații cognitive conștiente sunt necesare în situații în care obiceiurile sau comportamentele învățate nu mai sunt suficiente pentru a face față provocărilor de zi cu zi. De exemplu, pentru activități sau comportamente rutiniere, familiare, precum condusul mașinii, conștiința nu este ceva absolut necesar; în schimb, în situațiile neprevăzute acțiunile cognitive conștiente devin esențiale pentru rezolvarea situației.

>> Conştiinţă şi timp: oare pot exista independent?

Teoria platformei, o nouă teorie despre conştiinţă

Tot aceste operații sunt necesare pentru a face predicții cu privire la evenimente sau probleme viitoare ori pentru a dezvolta mecanisme de coping adecvat, considerându-se, așadar, că operațiile cognitive conștiente se află la baza comportamentelor adaptative și flexibile care permit oamenilor și animalelor adaptarea la condiții de mediu în schimbare.

Astfel, conform noii teorii formulate de cei doi cercetători, acțiunile cognitive conștiente se bazează pe o așa-numită platformă online, care este un fel de centru de execuție ce controlează platformele subordonate care pot acționa, de exemplu, ca medii de stocare a cunoștințelor sau a activităților. Funcționarea acestui sistem se bazează pe interacțiunea dintre diferite rețele neuronale.

Zlomuzica și Dere considerând că aceste structuri – sinapsele electrice, cunoscute și ca spații de legătură – devenind cruciale în generarea și susținerea fenomenului conștiinței, întrucât permit transmiterea extrem de rapidă a semnalelor între celulele nervoase și lucrează mult mai rapid decât sinapsele chimice (unde comunicarea între celule are loc prin schimbul de substanțe neurotransmițătoare și neuromodulatoare).

Autorii sugerează că teoria platformei poate fi testată într-un experiment care ar presupune rezolvarea unei probleme noi doar prin combinarea a două sau mai multe reguli învățate în contexte diferite, indiferent că cel care rezolvă problema este un om, un animal sau inteligența artificială.

>> Conştiinţa şi realitatea halucinată

Întrucât combinarea și aplicarea creativă a informației stocate în contexte diferite astfel încât să poată fi propusă o soluție nouă poate fi realizată doar folosind operațile cognitive conștiente, măsura în care omul / animalul / inteligența artificială ar reuși să facă acest lucru ar putea constitui o dovadă a validității teoriei platformei și, în speță, a prezenței fenomenului conștiinței la subiectul experimental.

Administrând substanțe farmacologice ce blochează spațiile sinaptice de legătură, cercetătorii ar putea testa în acest fel dacă spațiile de legătură joacă într-adevăr un rol decisiv în cadrul procesului conștiinței.

Referitor în special la inteligența artificială, autorii teoriei platformei afirmă că măsura în care aceasta ar reuși „să rezolve în mod independent o problemă nouă și complexă și pentru care nu are nici un algoritm-soluție predefinit” ar reprezenta un indicator de încredere pentru a lua serios în calcul posibilitatea ca IA să posede conștiință – sau cel puțin o formă a acesteia.

>> Două teorii nebunești despre conștiință

Bibliografie: Zlomuzica, A., Dere, E. (2022) Towards an animal model of consciousness based on the platform theory. Behavioural Brain Research, 419: 113695 DOI: 10.1016/j.bbr.2021.113695.

Foto: Zac Durant on Unsplash