La persoanele vârstnice definim fragilitatea ca scădere a rezervei fiziologice, din care rezultă o stare de vulnerabilitate crescută și care crește riscul de rezultate adverse asupra sănătății, atunci când vârstnicii sunt expuși la unul sau mai mulți factori de stres (exogeni și / sau endogeni). Evaluarea geriatrică cuprinzătoare (Comprehensive Geriatric Assessment – CGA) este un proces de diagnostic multidisciplinar, ce evaluează capacitățile psihologice și sociale, pentru identificarea stării de fragilitate și a diferitelor sindroame geriatrice. Evaluarea fragilității și CGA pot fi aplicate în stratificările de risc, cum ar fi mortalitatea sau morbiditatea, evaluarea riscului legat de tratamentul specific al unei boli, obiectivele de îngrijiri și planificarea avansată a îngrijirii, intervenția vizată de fragilitate. [1]

Au fost identificate 3 tipuri de fragilitate.

>> Sindromul de fragilitate la vârstnici. Vă puteţi imagina o lume fără demenţă?

1. Fragilitate nutrițională

Un status nutrițional scăzut este considerat un factor-cheie în fiziopatologia fragilității. Pentru că nutriția este un factor de risc modificabil pentru fragilitate, este necesar ca strategiile de prevenire și tratare a fragilității să ia în considerare modificarea dietei. Dovezile observaționale care leagă nutriția cu fragilitatea indică dieta mediteraneană ca fiind protectivă. Cercetările asupra alimentelor specifice, de exemplu un consum mai mare de fructe și legume versus un consum redus de alimente ultraprocesate, sunt consecvente, rezultând un risc mai scăzut de fragilitate. Până în prezent, s-au desfăşurat puține studii specifice pe intervenție alimentară. Un număr tot mai mare de studii care combină dieta cu antrenamentul fizic sugerează că o abordare multidisciplinară poate fi mai eficientă.

2. Fragilitate fizică

Sindromul de fragilitate fizică este obiectivat clinic prin prezența a cel puțin trei sau mai multe dintre cele cinci simptome-cheie: slăbiciune, viteză lentă de mers, activitate fizică scăzută, oboseală sau epuizare, scădere în greutate neintenționată. [2]

3. Fragilitate cognitivă

Academia Internațională de Nutriție și Îmbătrânire și Asociația Internațională de Gerontologie și Geriatrie au propus conceptul și definiția operațională a „fragilității cognitive”: prezența simultană a fragilității fizice și a deteriorării cognitive fără demență concomitentă. Adulții în vârstă care prezintă simultan fragilitate fizică și cognitivă sunt expuși unui risc mai mare de efecte adverse asupra sănătății, inclusiv deces, dizabilitate, spitalizare și demență asociată, decât cei cu alte afecțiuni.

>> Fanny Dargent: Destine ale complexului fratern şi problematica transferenţială

Deși mecanismele de bază ale fragilității cognitive sunt încă insuficient studiate, factorii asociați cu fragilitatea cognitivă includ: factori socio-demografici, statutul social, statusul nutrițional, sindromul geriatric, activitățile fizice și cognitive, starea funcțională, comorbiditățile, utilizarea medicamentelor, metaboliții derivați din intestin și modificările structurale ale creierului. [3]

Reducerea rezervei cognitive are ca efecte deficitul cognitiv obiectivabil sau pre-demența la adulții în vârstă, asociate cu alte comorbiditați. Mai mult de jumătate din persoanele fragile prezintă deficit neurocognitiv ușor.

Cercetările efectuate indică eficacitatea intervențiilor pentru a preveni progresia pre-fragilității și a fragilității la adulții în vârstă.

Pre-fragilitatea este o stare de tranziție, într-un proces dinamic, care se poate îmbunătăți sau înrăutăți în timp (Lang și colab, 2009).

Programele de exerciții fizice s-au dovedit a fi în general eficiente, dar numai atunci când sunt efectuate în grupuri. Intervențiile, bazate pe exerciții fizice cu suplimente proteice, doar suplimentare proteică, antrenament cognitiv și tratamente combinate, au dus la efecte pozitive asupra indicatorilor de fragilitate. [4]

Concluzionând:

• scopul acestui articol este să ghideze instituțiile medicale și factorii de decizie să elaboreze programe de intervenție timpurie, pe baza evaluării fragilității la populația aflată la risc;
• necesitatea studiilor pe termen mai lung pentru a determina efectele schimbării dietei asupra riscului de fragilitate și progresiei în viitor;
• stabilirea unui standard în evaluarea geriatrică cuprinzătoare (CGA), care să identifice cauzele fragilității cognitive;
• dezvoltarea unei intervenții individualizate multimodale pentru prevenția efectelor negative asupra sănătății adulților în vârstă cu fragilitate cognitivă.

Vă invit să consultați informațiile despre Platforma pentru detectarea și prevenirea fragilității și căderilor – frAAgile, pe site-ul Fundației Ana Aslan International. [5]

>> Copiii adulţi cu părinţi cu tulburare de personalitate narcisică

Mulţumiri doamnei prof. univ. dr. Luiza Spiru pentru căutarea activă a unui model de longevitate de succes!

Vă aşteptăm întrebările, sugestiile, opiniile, experiențele pe adresa de e-mail: psihologtdobrescu@gmail.com. Ne dorim să creăm o comunitate de specialiști, persoane cu declin cognitiv, aparținători și să împărtășim și învățam din experiențele de viață.

Citiţi aici relatările de la a 13-a Conferinţă Naţională Alzheimer 2023

Referințe bibliografice

[1] Lee H, Lee E, Jang IY. Frailty and Comprehensive Geriatric Assessment. J Korean Med Sci. 2020 Jan 20;35(3):e16. doi: 10.3346/jkms.2020.35.e16. PMID: 31950775; PMCID: PMC6970074. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6970074/

[2] Fried, L.P., Cohen, A.A., Xue, QL. et al. The physical frailty syndrome as a transition from homeostatic symphony to cacophony. Nat Aging 1, 36–46 (2021). https://doi.org/10.1038/s43587-020-00017-z

[3] Sugimoto T, Arai H, Sakurai T. An update on cognitive frailty: Its definition, impact, associated factors and underlying mechanisms, and interventions. Geriatr Gerontol Int. 2022 Feb;22(2):99-109. doi: 10.1111/ggi.14322. Epub 2021 Dec 9. PMID: 34882939. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34882939/

[4] Apóstolo J, Cooke R, Bobrowicz-Campos E, Santana S, Marcucci M, Cano A, Vollenbroek-Hutten M, Germini F, D’Avanzo B, Gwyther H, Holland C. Effectiveness of interventions to prevent pre-frailty and frailty progression in older adults: a systematic review. JBI Database System Rev Implement Rep. 2018 Jan;16(1):140-232. doi: 10.11124/JBISRIR-2017-003382. Erratum in: JBI Database System Rev Implement Rep. 2018 May;16(5):1282-1283. PMID: 29324562; PMCID: PMC5771690. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34882939/

[5] https://anaaslanacademy.ro/2022/11/10/fraagile/#page-content

Foto: Lennon Cheng pe Unsplash