Elon Musk, aşa cum este prezentat în biografia omonimă a lui Walter Isaacson, este subiectul reflecţiilor jurnalistului Gary Shteyngart într-o recenzie din cotidianul The Guardian. În cele ce urmează prezentăm, într-o formă contrasă, aceste gânduri despre stările şi dispoziţiile celui mai bogat om din lume.
Ce-l motivează pe Elon Musk, cel mai bogat om din lume, nu ne lămureşte mai mult nici Walter Isaacson, renumitul biograf al unor persoane deosebit de inteligente, într-o carte altminteri plictisitoare, intitulată, cum altminteri, Elon Musk (Simon & Schuster, 2023).
O carte în care apropiaţi ai lui Musk avansează o seamă de teorii despre sumbrele lui dispoziţii ce îi afectează fără greş pe angajaţii săi și publicul larg. Unele explicaţii pe care ni le propun sunt de-a dreptul psihiatrice: tulburare bipolară, tulburare obsesiv-compulsivă și tipul de autism anterior cunoscut ca Asperger. Dar asemenea încadrări nu pot fi altfel decât jignitoare pentru toţi acei care reușesc să schimbe lumea fără a lăsa în urmă răniți, rețele sociale eșuate și o disperare colectivă. E pur şi simplu nedrept să sugerezi că atari afecţiuni îl fac pe Musk un „nemernic” (etichetă frecvent aplicată în carte) şi că tot ele contribuie la succesul său multilateral.
>> Bullying-ul – factor favorizant al bolilor psihice
În anii ’80, pe un teren de joacă din Africa de Sud, un grup de bătăuși (bullies) l-a bătut pe Elon Musk atât de rău, încât victimei i-a fost necesară o serie de operaţii de corecţie nazală care a continuat până la vârsta adultă. Tatăl lui Elon i-a favorizat pe bătăuși, într-un act resimţit de Musk ca agresiv și trădător, având un impact profund în viaţa lui Musk, aşa cum el însuşi a declarat.
>> Bullying la copii şi adolescenţi
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.
Urmăriţi-ne pe WhatsApp
Abonaţi-vă la Newsletter
Îngrijorător azi e modul în care Musk a îmbrățișat bullying-ul. Twitter (rebotezat X de Musk) era destul de căptuşit cu comportamente rasiste și sexiste chiar dinainte ca Musk să îl achiziționeze, însă el le-a acordat bătăușilor o libertate aproape totală, intenţionând chiar să elimine funcția de blocare şi lipsindu-i astfel pe utilizatori de capacitatea de a se apăra împotriva răului virtual.
Cartea lui Walter Isaacson gravitează în jurul faptului că Elon Musk le-ar fi dat instrucțiuni inginerilor săi să „oprească” serviciul sistemelor sale de sateliți Starlink în Crimeea, chiar în momentul în care dronele ucrainene se apropiau de flota rusă din Sevastopol. După ce evenimentul a fost relatat în carte, Musk a postat un mesaj pe X în care afirma că
A existat o solicitare urgentă din partea autorităților guvernamentale de a activa Starlink până la Sevastopol. Intenția evidentă fiind aceea de a scufunda cea mai mare parte a flotei rusești la ancoră. Dacă aș fi fost de acord cu cererea lor, atunci SpaceX ar fi fost în mod explicit complice la un act major de război și de escaladare a conflictului.
Walter Isaacson și-a revizuit ulterior cartea și a afirmat că acoperirea Starlink nu a ajuns niciodată până în Crimeea.
Musk nu a permis acest lucru,
a declarat el,
deoarece credea, cel mai probabil în mod corect, că ar fi dus la un război major.
Dar, reluând cuvintele lui Musk, Isaacson nu face decât să răspândească propaganda rusă cum că acțiunile Ucrainei ar fi cauzat un război mai mare. Generalul Musk i-a intimidat (bullied) pe ucraineni și i-a îndemnat să caute pacea cât încă mai erau în avantaj. Temerea escaladării fu infirmată de multe ori, cei care o mai susțin fiind considerați idioți utili (useful idiots) ai Kremlinului.
În capul listei de priorități a lui Elon Musk tronează planeta Marte. El vorbește frecvent despre necesitatea de a ajunge pe Marte înainte de a muri și despre convingerea sa că acest lucru este necesar pentru a nu rămâne definitiv blocat pe Pământ. În ambiția sa de a transforma omenirea într-o „civilizație multiplanetară”, Musk își propune să pună o distanță de 225 de milioane de kilometri între el și tatăl său.
>> Bullying sau despre hărţuirea copiilor
Așadar cine sau ce este responsabil pentru ce face Elon Musk?
Bătaia era ceva obișnuit în timpul creșterii mele în Africa de Sud,
afirmă Musk. Cartea are un puternic parfum de masculinitate copleșitoare similară cu cea dintr-un vestiar de băieți din Pretoria. În mod interesant, coperta cărții prezintă un penis complet erect (deși unii ar putea crede că este vorba despre una dintre rachetele lui Musk, dar putem fi sceptici).
După ce părinții săi s-au despărțit, tânărul Musk a ales să locuiască cu tatăl său, cel care l-a supus unei „torturi mentale”, spune chiar Musk, preferându-l mamei sale – poate imperfecte, dar iubitoare. Musk sondează adesea în tulburătorul său trecut, imersându-se chiar mai mult atunci când se confruntă cu inevitabilitatea morții.
Nu este surprinzător faptul că Musk a redenumit Twitter cu „X”, litera sa preferată. Opus bifei, X este simbol al tăierii, al anulării – exact ceea ce Musk a făcut în ultima vreme cu moștenirea sa.
Cartea lui Walter Isaacson încearcă să creeze o tensiune între vizionarul care salvează specia și băiatul agresat care e învins. Dar cunoaștem deja concluzia poveștii lui Musk dinainte de a deschide cartea. La sfârşit bătăuşii vor triumfa.
>> Cyberbullying. Bullying şi suicid
Foto: Share the World’s Resources, NARA & DVIDS Public Domain Archive