Arta psihopatologică şi art-terapia la Entuziart

Artiștii suprarealiști precum Salvador Dalí și Max Ernst au fost profund influențați de munca lui Sigmund Freud și de teoriile sale despre inconștient, vis și sexualitate. Astfel, suprarealismul și arta psihopatologică au avut multe puncte comune, deoarece ambele erau interesate de explorarea și înțelegerea minții umane în afara granițelor impuse de rațiune și logica convențională. André Breton, figură centrală a suprarealismului, a definit mișcarea ca o încercare de a reconcilia conștientul cu inconștientul, realitatea cu lumea viselor. Suprarealiștii erau fascinați de abilitatea artei de a explora și de a da formă laturilor mai obscure și mai puțin înțelese ale minții umane. Ei vedeau în arta psihopatologică o modalitate de a accesa și de a înțelege aceste aspecte.

Artişti apropiaţi suprarealiştilor, precum Jean Dubuffet și mișcarea Art Brut pe care a creat-o, au apreciat modul în care artiștii outsider au putut să se elibereze de restricțiile impuse de societate și de estetica convențională, pentru a-și exprima viziunile unice în moduri inovatoare și neprevăzute. Jean Dubuffet a inclus o apreciere și valorizare a artei psihopatologice ca o formă autentică de artă și o reflectare importantă a experienței umane.

Carl Gustav Jung, psiholog și psihiatru elvețian, fondator al psihologiei analitice, a susținut că arta poate servi drept mijloc de a explora și de a înțelege straturile inconștiente ale minții umane, precum și de a facilita vindecarea și integrarea personalității. El însuși a folosit desenul, pictura și sculptura ca mijloace de a explora și de a înțelege propria sa viață psihică. Jung a văzut în artă un mod eficient de a accesa și de a comunica cu inconștientul, considerând că procesul de creare artistică poate ajuta la eliberarea și integrarea aspectelor refulate sau neglijate ale personalității.

Hans Prinzhorn, un psihiatru și istoric de artă german, a avut o contribuție crucială la dezvoltarea artei psihopatologice. El colecționat numeroase lucrări și a publicat în 1922 un studiu influent intitulat Bildnerei der Geisteskranken, Arta bolnavilor mintal, în care a argumentat că operele de artă realizate de persoane cu afecțiuni mintale nu ar trebui să fie privite doar ca simptome ale bolii lor, ci și ca expresii valoroase și originale ale creativității umane.

În 1950, în Spitalul Sainte-Anne din Paris a avut loc prima Expoziție Internațională de Artă Psihopatologică, un eveniment de proporții în care au participat 17 țări și în cadrul căruia au fost prezentate aproape 2 000 de lucrări realizate de „pacienți-artiști”. Această expoziție a marcat un moment semnificativ în istoria artei psihopatologice, confirmând recunoașterea internațională a importanței și valorii acestui gen de artă. A fost exprimată intenția de a crea un muzeu bazat pe donațiile rezultate în urma expoziției. Expoziția Internațională de Artă Psihopatologică de la Spitalul Sainte-Anne a reprezentat un pas important în direcția legitimizării și aprecierii artei psihopatologice, demonstrând potențialul expresiv și creativ al persoanelor cu afecțiuni mintale.

Astfel de inițiative au avut loc peste tot în lume. În România arta psihopatologică a început să fie recunoscută și valorizată îndeosebi în ultimele decenii. Diverse proiecte și inițiative au avut ca scop atât explorarea și înțelegerea acestei arte, cât și oferirea unui mediu de expresie pentru persoanele cu afecțiuni de sănătate mintală.

>> Vedeţi lucrări de artă psihopatologică ale lui Laurenţiu Zloteanu în Laurenţiu Zloteanu: Complică-te la persoana I sau aşează-te pe ouă

Arta psihopatologică, art-terapia şi Asociaţia Entuziart

Un exemplu al acestor inițiative valoroase este Asociația Entuziart, care și-a propus să promoveze art-terapia în rândul celor care suferă de tulburări mintale, colaborând cu spitale de psihatrie și şcoli speciale. Coordonatoarea atelierelor de art-terapie prin pictură este Oana Dorneanu, art-terapeut și psihoterapeut jungian care a organizat mai multe expoziții de artă psihopatologică.

Aceste expoziții au avut ca scop nu doar prezentarea lucrărilor realizate de persoanele cu afecțiuni mintale, ci și sensibilizarea publicului larg în ceea ce privește experiența persoanelor cu astfel de condiții și valorizarea creativității și a unicitații exprimării lor artistice.

>> Art-terapia: Definiţii şi scopuri

În prezent, în Timișoara se pregătește un eveniment major în cadrul proiectului „Speechless”, care va include și o expoziție de artă psihopatologică. Acest eveniment urmărește să contribuie la recunoașterea și valorizarea artei psihopatologice pe plan național. Expoziția „OKAPI”, ce a avut loc la București, la Galeria Mobius, în luna iunie 2023, și care a cuprins lucrări realizate de copii în cadrul atelierelor art-terapeutice, se mută la Timișoara ca parte a proiectului „Speechless – Intervenții Artistice Nonverbale”. Această inițiativă include o serie de ateliere de art-terapie pentru copii neurodiverși, ateliere care cuprind pictură, dans și teatru, precum și un spectacol de teatru intitulat Mut, spectacol care reflectă o parte din trăirile copiilor cu dizabilități psihice și universul lor interior.

Prin relocarea expoziției în Timișoara, Asociația Entuziart extinde dialogul despre neurodiversitate și arta psihopatologică la nivel național și oferă și noi oportunități de exprimare și de explorare a potențialului creativ pentru indivizii neurodivergenți.

>> Art-terapia şi terapia ocupaţională

Recent, Asociația Entuziart a desfăşurat proiectul „Outsider Amnio Art”, prin care și-a propus să evidențieze potențialului creativ al neurodiversității prin intermediul metodelor de art-terapie. În cadrul proiectului 20 de copii neurodiverşi au participat la ateliere de art-terapie conduse de art-terapeut și psihoterapeut Oana Dorneanu. Lucrările lor au fost prezentate în cadrul expoziției de artă „OKAPI – Neurodiversitatea în art-terapie”, care a avut loc la Galeria Mobius. Proiectul „Outsider Amnio Art” a reușit să dezvolte noi moduri de producție a conținuturilor vizuale, folosind tehnici la frontiera dintre terapiile corporale și psihologie, cum ar fi terapia amniotică, dans-terapia și art-terapia.

Aceste inițiative reprezintă un pas semnificativ în recunoașterea și aprecierea artei psihopatologice în România. Nu doar că oferă o platformă pentru exprimarea creativității persoanelor neurodivergente, dar contribuie și la destigmatizarea tulburărilor mentale și la promovarea unei societăți mai incluzive. Proiectul „Outsider Amnio Art” reprezintă un exemplu important al modalității în care arta psihopatologică nu este doar o formă de terapie, dar și un mijloc de cercetare a capacităților creative ale persoanelor neurodivergente. Acesta dezvăluie potențialul pentru dezvoltarea unor noi moduri de producție a conținutului vizual, folosind tehnici la frontiera dintre terapiile corporale și psihologie, cum ar fi terapia amniotică, dans-terapia și art-terapia.

>> Cum se desfăşoară o şedinţă de art-terapie?

A cunoaște și a privi arta psihopatologică ne ajută să înțelegem mai bine complexitatea și bogăția minții umane. Nu doar că ne oferă o nouă perspectivă asupra creației artistice, dar ne ajută și să dezvoltăm o empatie mai profundă pentru cei care văd și experimentează lumea în moduri unice. Proiecte precum „Outsider Amnio Art” și „Speechless” arată impactul semnificativ pe care îl poate avea art-terapia în promovarea neurodiversității, schimbând perspective și formând un viitor mai incluziv. Prin încurajarea și susținerea acestor inițiative contribuim la crearea unei lumi mai înțelegătoare și mai acceptante.

Foto: Lucrări din Expoziţia OKAPI (prin amabilitatea Asociaţiei Entuziart).

Despre Asociatia Entuziart și proiectele sale puteti descoperi mai multe accesand arterapie.com.