Potrivit unui studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind folosirea problematică a social media de copii şi adolescenţi, România se clasează pe un trist şi foarte îngrijorător loc întâi, cu rezultate de două ori mai mari decât media ţărilor avute în vedere.
Folosirea problematică a social media de copii şi adolescenţi este scopul acestui studiu realizat periodic de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Ediţia cea mai recentă a studiului, respectiv cea din anii 2021-2022 (pentru România – în noiembrie 2022), are în vedere comportamentele copiilor şi adolescenţilor care au suferit impactul pandemiei Covid-19, comparativ cu rezultatele studiului anterior, din 2018.
Studiul a fost realizat în 44 de ţări (40 de ţări cât priveşte în particular folosirea problematică a social media de copii şi adolescenţi) din Europa, Asia Centrală şi Canada (volumul 6 poate fi consultat aici).
În cadrul studiului, adolescenţi de 11, 13 şi 15 ani au răspuns, printre altele, la întrebări legate de manifestarea unor simptome ce indică folosirea problematică a social media. În urma răspunsurilor şi având în vedere instrumentul Social Media Disorder Scale, adolescenţii participanţi au fost clasificaţi ca utilizatori non-activi (puţine contacte şi activităţi în social media), utilizatori activi, utilizatori cu activitate intensă (contacte aproape permanente cu alţii, dar un nivel de utilizare ce nu indică probleme) şi utilizatori problematici (care prezintă cel puţin 6 simptome / răspunsuri, dintr-un total de 9, de utilizare problematică a social media).
>> Apocalipticismul ecologic al Gretei Thunberg şi folosirea în scop ideologic a bolii psihice
Ce înseamnă folosirea problematică a social media de copii şi adolescenţi?
Utilizatorii problematici sunt aceia care răspund afirmativ la cel puţin 6 din aceste 9 întrebări. Iată exemple ale celor 9 tipuri de întrebări, fiecare având câte 3 itemi:
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.
Urmăriţi-ne pe WhatsApp
Abonaţi-vă la Newsletter
- Dacă utilizatorilor le este greu să se gândească, la un moment dat la altceva decât la utilizarea social media sau la verificarea mesajelor noi;
- Dacă simt nevoia să utilizeze social media tot mai des și / sau s-au simțit nemulțumiţi că nu au putut folosi mai des social media;
- Dacă s-au simțit neliniștiți, frustrați sau nervoși atunci când nu au putut social media;
- Dacă au încercat să petreacă mai puțin timp în social media, fără succes;
- Dacă au apelat la social media ca să nu se mai gândească la probleme sau lucruri neplăcute;
- Dacă nu au putut fi atenți la oră sau la teme pentru că foloseau social media;
- Dacă și-au mințit părinții sau prietenii cu privire timpul petrecut în social media;
- Dacă au neglijat sau au demonstrat interes scăzut în diverse hobby-uri sau alte activități din cauza social media;
- Dacă s-au certat cu rudele sau prietenii sau au rupt legături din cauza timpului petrecut în social media;
România are cea mai mare pondere de utilizatori problematici, în medie 22% din totalul copiilor şi adolescenţilor. Ceea ce înseamnă de două ori mai mare decât media ţărilor din studiu, care este de 11%. Procentul românesc cât priveşte folosirea problematică a social media de copii şi adolescenţi este semnificativ mai mare şi decât cel al următoarelor două ţări clasate, Malta – cu 18% şi Bulgaria – cu 17%.
Folosirea problematică a social media de copii şi adolescenţi poate fi asociată cu probleme de bunăstare şi sănătate mintală şi cu comportamente îngrijorătoare în mediul şcolar şi în societate.
>> Ce se întâmplă cu adolescenţii care nu au acces la telefon şi internet o zi întreagă
Ţările cu cel mai redus procent al copiilor şi adolescenţilor cu un nivel problematic de utilizare a social media sunt Olanda – cu 5%, Ungaria şi Suedia – cu 7%, Republica Cehă şi mai multe ţări nordice – cu 8%.
Tot potrivit raportului din 2022 al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în România copiii din toate categoriile de vârstă păstrează contactul online cu prietenii într-o proporţie semnificativ mai mare decât media ţărilor participante, respectiv copiii în vârstă de:
- 11 ani: 24%, faţă de 20%, cât este media internaţională;
- 13 ani: 33%, faţă de 27% – media internaţională;
- 15 ani: 36%, faţă de 31% – media internaţională.
La fel se prezintă lucrurile şi cât priveşte păstrarea contactelor cu un grup mai mare de prieteni, şi cât priveşte păstrarea contactelor cu persoane întâlnite online.
>> Despre copiii cu amintiri din copilărie postate pe Facebook
Citiţi articolul original pe Edupedu.ro, inclusiv aspectele şi rezultatele de gen (fete / băieţi) privind folosirea problematică a social media de copii şi adolescenţi, aici.
Foto: Image pe freepik