• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut
Home Psi Psihanaliză

Munca şi lenea: Este lenea înnăscută? Ce spune Erich Fromm în „Patologia normalității”

Axioma lenei înnăscute a omului este contrazisă de experimentele psihologice.

Erich Fromm by Erich Fromm
in Psihanaliză, Psi
muncă Mayo Erich Fromm
136
SHARES
Share

Ideea că omul este leneș de la natură și că activitatea sa trebuie încurajată prin stimuli extrinseci a fost, după cum știm, baza noțiunilor general acceptate despre educație și muncă.

Muncă şi lene

Atât muncitorii, cât și angajatorii au fost de acord că munca era în mod necesar plicticoasă și că pentru a motiva un muncitor să lucreze, acesta trebuia să fie amenințat că va muri de foame, iar pentru a fi constrâns să muncească mai bine și mai productiv, el trebuia să fie răsplătit cu salarii mai mari și cu o zi de lucru mai scurtă. Nici unii și nici alții nu s-au gândit că, de fapt, ar putea fi schimbată calitatea procesului de muncă, astfel încât munca în sine să devină interesantă.

Situația ar fi complet diferită dacă munca nu ar fi alienată, anume dacă ar fi în mod intrinsec plină de recompense pentru că este interesantă și stimulatoare. Iar dacă munca în sine, într-un sens mai restrâns, nu poate să însuflețească lucrătorul, acest lucru va fi adus de organizarea socială, care lasă loc unei implicări responsabile în unitatea de muncă (uzină, spital).

>> Mobbing sau hărţuirea la locul de muncă

Nevoia de activitate și stimulare și efectele negative ale plictiselii au fost evidențiate foarte convingător în experimentul sociopsihologic clasic al lui Elton Mayo, realizat la Uzinele Hawthorne de la Compania Western Electric din Chicago. Activitatea industrială selectată, pentru experiment, de către Mayo a fost aceea de asamblare a telefoanelor, o muncă ce se bazează pe activități repetitive, de obicei realizată de femei.

Citeştedespre

Vernisajul expoziţiei „Neurodiversitatea în art-terapie: explorarea talentelor ascunse”, Bucureşti, 1 iunie 2023

Vaginismul: afecțiunea frecventă care duce la sexul dureros

Depresia la copil în 11 simptome

A fost organizat un banc de lucru cu echipament specific și cu cinci locuri pentru muncitoarele care au fost aduse în încăpere, ele fiind separate printr-un paravan de restul încăperii. În total lucrau șase operatoare, cinci la bancul de lucru și o altă colegă însărcinată cu distribuirea de piese. Toate femeile erau lucrătoare experimentate. Două dintre ele au renunțat după un an și sarcinile lor au fost preluate de alte două muncitoare la fel de pricepute. În total, experimentul a durat cinci ani și a fost împărțit în diverse perioade experimentale, în care s-au realizat anumite schimbări la nivelul condițiilor de lucru.

Fără să povestesc în detaliu aceste schimbări, este suficient să subliniez că au fost introduse pauze de odihnă dimineața și seara, oferindu-se băutură și mâncare în timpul acestora; astfel, programul de lucru a fost redus cu o jumătate de oră. Toate bune și frumoase. Eficiența a sporit și cauza era evidentă: perioadele mai mari de odihnă și încercarea de-a face muncitoarele să „se simtă mai bine”. Mulți cercetători ar fi oprit experimentul și ar fi fost satisfăcuți de rezultat: diversele schimbări „progresiste” au condus la creșterea productivității muncii. Mayo nu a ales însă să procedeze astfel, decizând să vadă ce avea să se întâmple în momentul în care muncitoarele din grup se reîntorceau la condițiile de lucru de dinaintea experimentului.

>> Despre bani și traumatizare: „Cine nu muncește nu mănâncă!”

În continuarea experimentului, au fost anulate pentru aproximativ trei luni perioadele de odihnă, gustările și celelalte îmbunătățiri ale mediului de lucru. Spre mirarea tuturor, aceasta nu a condus la o scădere a productivității, ci, din contră, producția zilnică și săptămânală a crescut și mai mult decât înainte. În următoarea perioadă, au fost reintroduse vechile concesii, singura excepție fiind faptul că muncitoarele trebuiau să-și aducă mâncarea de acasă, în timp ce compania a continuat să furnizeze cafea pentru gustarea de dimineață. Producția a continuat să crească. Și nu numai producția. Rata absenteismului printre muncitoarele din acest experiment a scăzut cu circa 80 la sută față de rata generală și că s-a dezvoltat o nouă interacțiune socială, bazată pe prietenie, între muncitoarele care participau la experiment.

NEWSLETTER Cafe Gradiva

peste 3 000 de abonaţi

Aflaţi pe email despre evenimentele, articolele, ideile şi interpretările cu sens.

EMAILUL DV.

Erich Fromm Patologia normalităţii
Erich Fromm, Patologia normalităţii, Editura Trei

Cum a explicat Mayo rezultatul surprinzător, potrivit căruia „creșterea constantă a productivității a părut să ignore schimbările de la nivelul experimentului”? Dacă nu a fost vorba despre pauzele de odihnă, despre ceai, despre reducerea programului de lucru, atunci oare ce a făcut ca muncitoarele să producă mai mult, să fie mai sănătoase și mai prietenoase între ele? Răspunsul este simplu: în timp ce aspectul tehnic al muncii monotone și neinteresante s-a menținut, aspectul social al întregii situații de muncă s-a schimbat și a dus la o schimbare a atitudinii muncitoarelor. Ele au fost marcate de experiment și de pașii din el; sugestiile lor au fost ascultate și adesea urmate, iar acesta a fost poate cel mai important aspect, anume că ele erau participante conștiente într-un experiment semnificativ și interesant, care era important nu doar pentru ele, ci pentru muncitorii din întreaga fabrică. Deși la început au fost „timide și stângace, tăcute și oarecum bănuitoare în ce privește intențiile companiei”, mai târziu atitudinea lor a fost marcată de „încredere și sinceritate”. Grupul a dezvoltat un sentiment de implicare în muncă, pentru că membrele sale știau ce fac, aveau un scop precis și puteau influența întregul proces prin sugestiile lor.

Rezultatele experimentului lui Mayo arată cum, chiar dacă aspectul tehnic al procesului de muncă a rămas plicticos și monoton, muncitoarele au fost stimulate și interesate de experiment, iar aceste procent relativ mic de stimulare a avut o influență covârșitoare asupra întregului lor comportament și chiar asupra sănătății lor.

>> Stres şi depresie la locul de muncă. Psihoterapie pentru un milion de români?

Fragment din Patologia normalității. Contribuții la știința omului de Erich Fromm. Traducerea apare în luna iulie la Editura Trei. (Fragment publicat cu acordul editurii.)

Fotografie de Isabella and Zsa Fischer / Unsplash

Share136SendShareSend

Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Erich Fromm

Erich Fromm

Erich Fromm (1900-1980) este psihanalist, sociolog, psiholog social, filosof umanist şi freudo-marxist din Şcoala de la Frankfurt, autorul unor studii şi cărţi de referinţă.

Citeşte şi

Teoria polivagală Porges
Psi

Teoria polivagală, starea de siguranţă și sensibilitatea viscerală

by Alexandra Frîncu
17 mai 2023
Eram foarte invidioasă pe casa lor
Psihanaliză

„Eram foarte invidioasă pe casa lor”… Gelozia faţă de obiecte nonumane în psihoterapie şi viaţa cotidiană

by Harold F. Searles
10 mai 2023
Constelaţiile familiale Bert Hellinger
Psihoterapie

Constelaţiile familiale şi încurcătura genealogică

by Alexandra Frîncu
8 mai 2023
Load More
Next Post
Intimitatea psihanalistul Salman Akhtar

Intimitatea e o dezgolire psihică, ne spune psihanalistul Salman Akhtar

Comments 1

  1. Sorin says:
    2 ani ago

    Nu sint de acord cu ceeq ce spune Fromm. Treaba e simpla, asa cum scrie Freud: omul din instinct nu vrea sa munceasca, dar asta nu inseamna neaparat ca esti lenes, se refera la altceva. Una e sa fii lenes, iar alta e sa nu-ti placa munca. Binomul munca-lene facr parte din prejudecatile noastre mentale care e deja o alta discutie.

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Tristeţea şi patologia depresivă
Psihoterapie

Tristeţea reactivă şi patologia depresivă

9 mai 2022
Alejandro Jodorowsky Arborele genealogic
Psi

„Posesiunile” arborelui genealogic și „dezamorsarea” lor

19 ianuarie 2021
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

28 mai 2023
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

28 mai 2023
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

30 mai 2023
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

28 mai 2023
Cafe Gradiva - Psihoterapie, psihanaliza, psihiatrie, psihologie

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.